Activitatea organelor informative militare româneşti în preajma declanşării războiului antisovietic (1940-1941).

17
oct.,2016

1

În preajma războiului antisovietic, organele informative ale Armatei române paralel cu acţiunile informative desfăşurate de Serviciul Special de Informaţii al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (S.S.I.),[2] s-au implicat activ în activitatea de culegere a informaţiilor de pe Frontul din Est privind predispoziţia politico-militară şi potenţialul militar al Uniunii Sovietice.

Sursa informativă cea mai importantă o reprezentau refugiaţii din parte stângă a Prutului, veniţi în Vechiul Regat după anexarea Basarabiei şi nordului Bucovinei de către U.R.S.S. (în iunie 1940). În ziua de 2 septembrie 1940, a fost prins la trecerea Prutului, de către Compania de Grăniceri Răducăneni, basarabeanul Mihai Vidraşcu. În timpul interogatoriilor la care a fost supus, acesta a declarat că autorităţile sovietice din Basarabia l-au forţat să treacă în România şi să culeagă informaţii referitoare la starea de spirit din Armata română şi a populaţiei civile, să afle amplasamentele trupelor de grăniceri şi a unităţilor armatei de pe malul Prutului. În urma exploatării lui informative s-a stabilit că, în fiecare sat de pe malul Prutului sovieticii au amplasat câte un pichet de Grăniceri (Zastava), fiecare cu un efectiv de 34-36 soldaţi, dotat cu câte 4 cai, 2 câini şi un camion (cu capacitatea de 2 tone, vechi, de fabricaţie sovietică); la Nisporeni se afla Artileria Antiaeriană (A.A.) motorizată, cu circa 30-40 de piese; la Vărzăreşti s-au expropriat 100 ha. de pământ pe care s-a construit un aerodrom, unde se afla aviaţia sovietică (fără a se preciza ce unităţi şi câte aparate de zbor). Tot la Vărzăreşti se mai aflau vreo 20 de tancuri, foarte vechi; la Dănuţeni era un aerodrom cu 50-60 de avioane (bimotoare); la Brătuleanca se găsea un Centru de Informaţii, iar la Ungheni sovieticii aveau un Regiment de Infanterie (Nr. 53), cu o coloană de camioane (60-70 de maşini).

Trecerea Prutului: „Apa curgea roşie la vale”

10
mart.,2016

10

22 iunie 1941. Împuşcături, răniţi, morţi, incertitudine, frică. Aşa a rămas acea zi, dar şi primele două săptămâni de război, în amintirea bătrânilor de azi – pe-atunci copii – care mai locuiesc în satele de pe malul Prutului.

„Liderii statelor” în viziunea pictorului azer Gündüz Agayev

9
nov.,2015

7

După ce a creat o serie de ilustrații faimoase ca „Sfântul Selfie” și „Poliția Globală”, pictor Gunduz Agayev vine din nou cu o lucrare numita „Liderii”.

În aceste ilustrații veți găsi mulți lideri mondiali notorii, cum ar fi ex – președintele Libiei – Muammar Haddafi sau cel rus Vladimir Putin.

Top 10 cele mai teribile secrete ale URSS

6
apr.,2015

2

Vezi și versiunea în limba rusă: ТОП-10 самых страшных тайн СССР În Uniunea Sovietică  foarte tare „iubeau” să păstreze secrete și taine. Internauții au colectat 10 cele mai teribile taine ale unui stat deja dispărut, despre care sa cunoscut foarte puțin sau chiar deloc,…

Stalin și Basarabia: Gurile Dunării.

23
apr.,2013

7

Cică imediat după cedarea Basarabiei și ocuparea ei de armata sovietică (roșie) lui Iosif Visarionovici Djugașvili (Stalin) i-au demonstrat filmul evenimentului. Pe ecran se vedea o mulțime de basarabeni (moldoveni) care ieșiseră cu flori, cu pancarde, cu pîine și sare în întîmpinarea „glorioșilor eliberatori”. Stalin a privit întunecat de tot filmul, apoi a ieșit din sală fără să spună un cuvînt. Echipa de filmare și întregul aparat ideologic al Partidului Comunist al URSS (PCUS) mai că nu au murit de frică. Era clar – filmul nu-i plăcuse….. . În aceeași zi la Chișinău a plecat o altă echipă de filmare….

Masacru de la Fântâna Albă sau Cruzimea sovieticilor în Katyn-ul românesc.

1
apr.,2013

13

Masacrul de la Fântâna Albă este supranumit şi Katyn-ul românesc. Este unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria românilor. Măcelul a fost declanşat în momentul în care în jur de 3000 de români au încercat să treacă graniţa sovieto-română trasată ca urmare a ultimatumului din iunie 1940 prin care România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu cu peste 3 milioane de locuitori.

Trecuseră doar 10 luni de când România fusese obligată să-i cedeze Uniunii Sovietice teritoriul din nordul Bucovinei. Luaţi prin surprindere, doar 7.000 de români din cele 3 milioane au reuşit să se întoarcă în România. Autorităţile sovietice i-au declarat “trădători de ţară”.

La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea granițeiLocul masacrului de la Fîntîna Albă în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.

După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul.