Grupului de Actiune Locala (GAL) „Subregiunea Cula” – Soluție Europeană pentru reanimarea satelor de pe Valea Culei

11
Iun,2018

0

„La 6 iunie curent, a fost anuntata înregistrarea oficială a Grupului de Acțiune Locală „Subregiunea Cula”. Felicitări tuturor primărilor care au susținut această inițiativa importantă pentru toate localitățile în care exista dorința de schimbare, de atragere de resurse pentru dezvoltare, locuri de munca si infrastructura cu servicii moderne.
Felicitări celor care au contribuit la nașterea primului GAL din raionul Ungheni. Certificatul de inregistrare No.57-02/1-5 din 18 aprilie, inscrisul IDNO 1018620002271 în Registrul de stat al persoanelor juridice. Sa fie de bun augur!”, se arată într-o postare din 6 iunie 2018 pe pagina de facebook Subregiunea Zona Culei

Personalități Unghenene. GRIGORE OSIPOV – SINEŞTI: Savant – medic ilustru originar din Sinești, cunoscut în comunitatea medicală internaţională, neapreciat la Baştină

28
Mar,2018

0

GRIGORE OSIPOV – SINEŞTI (1907-1989) – Savant – medic ilustru, originar din Basarabia, cunoscut în comunitatea medicală internaţională, rămânând neapreciat la Baştină. Toată activitatea întregii vieţi creatoare a consacrat-o Stomatologiei, preponderent problemei din domeniul parodontopatiei idiopatice.
„Renumitul nostru pământean, Grigore Osipov – Sineşti, frecvent vizita plaiul natal, permanent era cuprins de dorul „la Vatra Strămoşească” şi la „Pragul Părintesc”. Nostalgic şi-a alipit denumirea satului la numele de familie. ”

Măgurele, Coșeni, Sinești, Hărcești, mun Ungheni și Petrești: Deja 6 localități din r. Ungheni au semnat „Declarația” de UNIRE

28
Mar,2018

6

La 100 de ani de la Semnarea Declarației de Unire a Basarabiei cu România, Consiliile locale al localităților Măgurele, Coșeni și Sinești, Petrești și mun. UNGHENI, au semnat „Declarația de Unire” cu România, comunică ziarul regional Expresul
Aceași sursă mai comunică că Petreștiul este prima localitate (rurală) de pe malul Prutului din raionul Ungheni care a semnat declarația simbolică de Unire. Consilierii locali din satul Petrești au semnat declarația de Unire, marți, 27  martie – în ziua Centenarului Unirii  Basarabiei cu România. Satul Petrești este a șasea localitate din raionul Ungheni, semnatară a declarației, după municipiul Ungheni.

Care sunt localitățile din Ungheni care vor beneficia de alocații financiare pentru reparația drumurilor locale în 2018

12
Mar,2018

1

În cadrul Ședinței Guvernului din 12 martie 2018, Cabinetul de miniștri a aprobat Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2018 și Programului de reparație periodică a drumurilor publice naționale (în limitele localităților), locale, comunale și străzi, în care a fost alocat cca 1 mlrd de lei din Fondul Rutier.

Hârcești, a 4-a localitate din r. Ungheni semnatară al „Declarației” de UNIRE. Întrebare veche: Cum rămâne cu Municipiul ?!

5
Mar,2018

3

La 159 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, Consiliile locale al localităților Măgurele, Coșeni, Sinești, și Hârcești din r. UNGHENI, „în numele locuitorilor Moldovei răsăritene, în general, și al cetățenilor comunei Hârcești, în…

Măgurele, Coșeni și Sinești: Deja 3 localități din r. Ungheni au semnat „Declarația” de UNIRE. Cum rămâne cu Municipiul ?!

24
Feb,2018

5

La 159 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, Consiliile locale al localităților Măgurele, Coșeni și Sinești, r, UNGHENI, „în numele locuitorilor Moldovei răsăritene, în general, și al cetățenilor comunei Măgurele, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor de azi, înainte și pentru totdeauna”, au semnat „Declarația de Unire” cu Țara mamă, România.

Ion Coşcodan – un luptător şi după detenţie. Armata Neagră.

19
Sep,2016

7

Valea Culei este o regiune care nu a beneficiat de „progresul” civilizaţiei sovietice, de aceea locuitorii raionului Ungheni, când vorbesc despre această zonă, o fac cu o anumită mândrie. Щdată ce calci în aceste sate, fiecare om trecut de prima tinereţe îţi povesteşte cu entuziasm de grupările militare care au luptat împotriva regimului sovietic. Astfel este şi istoria lui Ion Coşcodan, membru al Armatei Negre, basarabeanul care 25 de ani a fost în detenţie departe în GULAG (din 1951 pînă în 1975).

Ion Coşcodan s-a născut la 21 septembrie 1929 în comuna Condrăteşti, plasa Corneşti, judeţul Bălţi, într-o familie de ţărani mijlocaşi. A decedat în anul 2013.

În timpul României Mari a învăţat la şcoală în satul natal, unde a terminat patru clase primare. În momentul cînd teritoriul Basarabiei a fost ocupat de sovietici, familia sa se ocupa cu agricultura. Ion a învăţat la şcoala de mecanizaţie din orăşelul Corneşti şi a obţinut profesia de mecanizator. În anul 1949 a lucrat tractorist în localitate. În acelaşi an 1949 urma să fie recrutat în Armata Roşie. El, auzind că urma să fie înrolat în armată şi să fie dus pe front în Coreea, a evadat de la centrul de recrutare. Eschivarea de la înrolarea în armată era una dintre formele de rezistenţă antisovietică. Din momentul dezertării el a hotărît să se ascundă prin pădurile din zona Culei pînă cînd se va încheia perioada de recrutare, însă aici s-a întîlnit cu consăteanul său Ion Borş şi cu Ion Ganea, care l-au convins să li se alăture în Armata Neagră, pentru a lupta împotriva autorităţilor sovietice din această zonă a Culei. Astfel, timp de un an de zile a luptat alături de membrii organizaţiei antisovietice Armata Neagră împotriva regimului, terorizînd comuniştii şi funcţionarii sovietici din zona Culei. Pe parcursul anilor 1949-1950 Armata Neagră a întreprins o serie de măsuri pentru a zădărnici colectivizarea gospodăriilor ţărăneşti şi îndoctrinarea comunistă a populaţiei. Erau sprijiniţi de populaţia din sate. O astfel de acţiune, la care a participat şi Ion Coşcodan, a fost: „la data de 6 iunie 1950 în urma unui tir de arme a fost scoasă din funcţie maşina Comitetului Raional de partid Corneşti. După aceasta împreună cu Vasile Pleşca, Ion Borş şi Hariton Celpan au devastat clădirea sovietului sătesc Hîrceşti, deteriorînd centrala telefonică şi agresîndu-l pe preşedintele colhozului «Stalinski puti», Zmeevski N.S.”1. Ion Coşcodan a subliniat că Armata Neagră nu comitea acte de represiune asupra cetăţenilor simpli, ci doar asupra activiştilor de partid şi a funcţionarilor de stat.