Mărturii din Siberia de Gheață: Istoria Anei Borș din s. Condrătești, r. Ungheni, deportată de către regimul comunist în primu val de deportări – 13 iunie 1941

13
Iun,2017

4

Operațiunea de deportare a Românilor din Basarabia și Bucovina de Nord a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940.

Urmau să fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 să fie arestate, iar restul 26.173 de persoane – deportate (inclusiv 5.033 persoane arestate și 14.542 persoane deportate din RSS Moldovenească).

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al securității bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Într-un sfert de oră să fiți gata!, acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmplate, neînțelegând unde merg și de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și binevoitorul sau binefăcătorul care a denunțat familia și, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze elementele periculoase.

Deportaților le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preț sau mai util în bagajele celor deportați le împărțeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Îndată, erau urcați în camioane sau chiar – în unele sate – în căruțe, fiind duși până la gara de trenuri.

În stațiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separați în felul următor: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici și bătrânii – aparte. A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, câte 70-100 persoane, fără apă și hrană. Pe vagoane scria: Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic. Ieșiți-le în cale cu flori! sau Emigranți voluntari.

În Basarabia, 90 vagoane au pornit din stația Taraclia, 44 vagoane – din stația Basarabeasca, 44 vagoane – din stația Căușeni, 48 vagoane – din stația Tighina, 187 vagoane – din stația Chișinău, 48 vagoane – din stația Ungheni, 83 vagoane – din stația Ocnița, 133 vagoane – din stația Bălți, 73 vagoane – din stația Florești, 40 vagoane – din stația Râbnița, 38 vagoane – din stația Bolgrad, 103 vagoane – din stația Arțiz, 340 vagoane – din stația Cernăuți.[5]

Din Basarabia în Siberia. Istoria Familiei Nastas din com. Condrătești, r. Ungheni. Partea II

5
Iun,2017

1

Cum a putut Vasile a trăit după despărțirea cu familia?

Trenul (eșalonul) din 10 iulie 1941, a ajuns în regiunea Sverdlovsk, or. Kozilchak, tabără NKVD – Ivdelski . În cîteva zile, fost întocmite toate documentele necesare (de incriminare), au fost preluate amprentele digitale, a fost petrecută interogarea și salubrizarea vagoanelor. Cîteva dintre actele de incriminare:

Formular pentru dosarul personal №6
1. Nume – Nastas
2. Nume – Vasile
3. Prenume – Safronie
4. Anul nașterii – 1909
5. Locul nașterii – s. Condrătești, județul Bălți
6. Reședința – s. Condrătești, județul Bălți
7. Naționalitatea – Moldovean / Român
8. Poziția socială – țăran – chiabur / culac
9. Afilierea politică – membru al Partidului Liberal
10. Serviciu în organe – nu
11 Ocupații și profesia – Fierar
12. Locul aflării – în tabăra NKVD Ivdelsky, „10” iulie 1941
Or. Kozilchak, pe etape
Înălțimea – 1,66 metri
Structura corpului – normală
Culoarea părului – maro
Culoarea ochilor – gri
Nasul – drept
Întocmit în Punctul de control al taberei NKVD Ivdelsky
„15” iulie 1941
Șef al Taberei
Semnătura grefierului
„Controlul medical primar
08.06.1941 – a fost sănătos ( semnătura medicului)
30.10.1941 se observă malnutriție slabă (semnătura medicului)
22.02.1942 – Pelagra de Kokeksiya
I și II în 6 luni (semnătura medic)
Din certificat se poate observa că Vasile a ajuns sănătos în tabără, dar dupa 3 luni, a fost diagnosticat „malnutriție slabă“ și deja peste 10 luni era bolnav de „Pelagra de Kokeksiya”.

În tabără, Vasile a lucrat la prelucrarea lemnului. În cazul în care deținuții efectuau zilnic rata de tăiere, acestea primeau 600 de grame de pâine per 24h. În cazul în nu aveau puterea de a îndeplini norma – acesta primea doar 300 gr. de pâine.

Din Basarabia în Siberia. Istoria Familiei Năstas din com. Condrătești, r. Ungheni. Partea I

2
Iun,2017

6

După capturarea Basarabiei în 1940, a început, ca de obicei sovietizarea: arestări, execuții și deportări. O pagină tragică în istoria Moldovei este „epurarea din spatele frontului“: deportarea din 13 iunie 1941, când 22.5 mii de oameni au fost deportați în Siberia și Kazahstan .. Printre fiind și familia strămoșilor ei.

Exilații din RSS Moldovenească, au fost deportați în Republica Sovietică Socialistă Kazahă, regiunile Republica Komi, Krasnoiarsk, Omsk și Novosibirsk. În general, numărul de victime ale represiunii în Moldova, potrivit estimărilor diferite este de 30 389 de persoane.

În total, au suferit în timpul deportării în masă din mai-iunie 1941 cca 106000 de persoane: 87.000 exilați și 19 de mii de prizonieri în lagărele de muncă.

Exilarea în lagărul de muncă a străbunicilor Iulie a început cu satul Asino, regiunea Novosibirsk, și sa încheiat în acelaș sat Asino, numai de data aceasta din regiunea Tomsk.

Zeci de mii de oameni ca bunicii mei, au fost exilați în regiunile Novosibirsk și Tomsk. Supraviețuitorii au putut să se întoarcă acasă doar în a doua jumătate a anilor 1950. Cei mai mulți nu mai sunt în viață, iar copii lor astăzi în sunt bătrîni. Povestea exilului lor pe pământurile Tomskului nu a fost încă scris. Sunt prea multe „pete albe“ – pentru mulți ani s-au ascuns cu atenție faptele inumane ale autorităților: represiunea sângeroasă, existența bestială și distrugere în masă, în special a persoanelor în vârstă și a copiilor. Nu există nici măcar numărul exact de basarabeni – deportaților de autoritățile sovietice.

Arhivele comunismului – masacrul din Basarabia: Ghiliceni, Dumbrăviţa şi Bocancea, mai 1944

8
Mai,2017

4

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Sovietică a tras în civilii din mai multe sate din Basarabia care refuzau să fie evacuaţi.

Acum 70 de ani, la luna mai, locuitorii mai multor sate din judeţul Orhei s-au opus ordinului militarilor sovietici privind evacuarea de pe linia frontului. Nesupunerea s-a încheiat cu un masacru.
În urma unei provocări, un batalion de soldaţi aduşi pentru a-i forţa pe localnici să se mute a tras în populaţia civilă, omorând pe loc opt persoane şi rănind grav alte patru, dintre care doi bărbaţi au decedat până la proces. 14 oameni dintre cei care au opus rezistenţă au fost condamnaţi la ani grei de gulag.

Senatul SUA susține Reunirea (Republica) Moldovei cu România. DOCUMENT INEDIT

14
Oct,2016

2

SUA a recunosc dreptul Reunificării Moldovei cu România! În 28 Iunie 1991 Senatul SUA a emis rezoluția 148, prin care hotărăște că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova. Citește documentul ascuns opiniei publice de politicienii din România și Moldova!

”CONGRESUL 102

SESIUNEA 1

Rezoluția Senatului 148

Pentru a exprima convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susţină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova şi Bucovina de Nord.

ÎN SENATUL STATELOR UNITE

Harta tuturor exploziilor nucleare în istorie

23
Noi,2015

0

Creativul duet Orbital Mechanics a creat un videoclip de cca 14 de minute prin care indică toate cazurile de utilizare a armelor nucleare în istorie din 1945 și pînă în prezent.

„Rusia riscă să devină un teritoriu pustiu” – Zbigniew Brzezinski

19
Sep,2013

3

În 1997 , în cartea ” Marea tablă de șah ” ați numit Rusia o ” gaură neagră „, și a spus că pentru Rusia, nu este vorba despre nici o alegere geopolitică , este vorba de supraviețuire . S-au schimbat punctul de vedere ?

Despre comunitatea Basarabenilor din Kazahstan.

2
Ian,2013

2

Vasile SOARE Ambasadorul României în Kazahstan, Kârgâzstan şi Tajikistan 19 aprilie 2006 Comunitea izolată de români basarabeni din regiunea Aktubinsk, nordul Kazahstanului. Între 12-17 aprilie 2006, am efectuat o deplasare în regiunea Aktubinsk din nord-estul Kazahstanului, la 2220 km nord…