10 cel mai mari moșii cu conace din MOLDOVA

15
Mai,2017

3

În septembrie 2016, pe portalul Locals.md a apărut un articol despre 10 cele mai mari moșii de pe teritoriul actual al Republicii Moldova. Din păcate, foarte puțină lume cunoaște despre existența acestor moșii. Pe lîngă teritoriile moșiilor, pe acestea au fost construite Conace, adevărate perle de arhitectură Basarabeană, cu influență stilistică europeană. Astăzi, multe din ele sunt în paragină, degradare totală, datorită lipsei acțiunilor din partea autorităților pentru păstrarea istoriei. În continuare, 10 cele mai mari moșii din Basarabia, existente încă, conform Locals.md:

Arhivele comunismului – masacrul din Basarabia: Ghiliceni, Dumbrăviţa şi Bocancea, mai 1944

8
Mai,2017

4

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Sovietică a tras în civilii din mai multe sate din Basarabia care refuzau să fie evacuaţi.

Acum 70 de ani, la luna mai, locuitorii mai multor sate din judeţul Orhei s-au opus ordinului militarilor sovietici privind evacuarea de pe linia frontului. Nesupunerea s-a încheiat cu un masacru.
În urma unei provocări, un batalion de soldaţi aduşi pentru a-i forţa pe localnici să se mute a tras în populaţia civilă, omorând pe loc opt persoane şi rănind grav alte patru, dintre care doi bărbaţi au decedat până la proces. 14 oameni dintre cei care au opus rezistenţă au fost condamnaţi la ani grei de gulag.

Grigore Baștan, născut în s. Flămînzeni (com. Coșcodeni) – Inventatorul paraşutei militare româneşti, necunoscut acasă, în Republica Moldova!

16
Mar,2017

3

Despre generalul Grigore Baștan, inventatorul paraşutei militare româneşti, care a deţinut 45 de ani un record naţional şi a sărit din avion cu fiul în braţe, pentru a face o demonstraţie, nu am aflat, cum ar fi fost firesc, de la școala din satul natal al său și al meu – satul Coșcodeni. Atât de bine au știut sovieticii să șteargă urmele istoriei… Dar azi, la peste douăzeci de ani de la ieșirea din URSS, să nu aibă acest mare erou al tuturor românilor un monument în satul unde a văzut lumina zilei și să rămână încă un necunoscut peste Prut, mi se pare nu doar o mare greșeală, dar și ignoranță crasă. Și dacă la Buzău există un monument în amintirea acestui mare om, la Coșcodeni de ce nu e? Sper că acest articol va ajunge și sub ochii celor în a căror puteri stă repararea acestei greșeli istorice și nu vor trece impasibili. În timp ce în România s-au scris cărți, s-a făcut „Fundația General Grigore Baștan” și s-au scris nenumărate articole despre această personalitate, în R. Moldova nimeni nici măcar nu pomenește acest nume.

Noua Europă. Hartă Europei în cazul în care toate regiunile separatiste ar obține independența.

13
Mar,2017

10

Harta politico-administrativă a Europei are tendințe continui de modificare, datorită mișcărilor secesioniste și tendințelor separatiste ale unor regiuni. Pe site-ul Reddit a fost plasată o hartă, intitulată Independence Day care înfățișează cum ar arăta bătrîna Europă dacă toate aceste teritorii și-ar obține independența. În acest caz, Noua Europă ar arăta așa?

Astfel, pe lîngă obișnuitele, deja pentru noi state, ar apărea așa formațiuni independente ca: Occitania, Andalusia, Boemia, Bavaria, Moravia, Tatarstan, Kalmîkia, Bașkortostan, Urdmuntia, Mordovia, Mari El, etc.
În spațiul Carpato-Danubiano-Pontic, s-ar forma Transilvania, Ținutul Secuiesc (România), Transnistria și Găgăuzia (Republica Moldova), Novorusia (Sudul Basarabiei, Ucraina).
Unicele state care, în viziunea Wykop, care ar rămîne indivizibile și integre teritorial, ar fi Portugalia, Belarus, Bulgaria, Estonia, Irlanda, Islanda, Vatican, Malta, Liechtenstein, Macedonia.

Un maramureșean din Dreapta Tisei. „Vraciul” de pe valea Culei.

3
Ian,2017

8

– Am început cariera de medic într-o seară toridă de vară, 31 iulie 1959, cu o zi mai devreme de cea stabilită pentru începerea activității mele de medic, printr-o chemare de urgenţă în satul vecin, Condrătești, situat la vreo șapte kilometri de Năpădeni. Eu, soţia şi moaşa din spitalul Năpădeni ne-am deplasat într-acolo. Venise după noi tânăra moașă din Condrătești cu un camion străvechi. La punctul medical din Condrătești, care prezenta o cameră mică într-o casă ţărănească cu podea de lut, fără lumină electrică, cu o lampă de gaz cu sticla stricată, am găsit pacienta practic fără simțire, fără tensiune, cu o hemoragie abundentă. Aveam pregătit într-un rucsac totul necesar pentru acordarea ajutorului medical de urgență.
Moașa a început o perfuzie intravenă, iar soția mea pornise o anestezie generală.
Eram într-o situaţie extrem de grea, aproape să-mi pierd firea. Totuşi mi-am revenit, la lumina lanternei ţinută de moaşe, manual am înlăturat placenta, s-a contractat uterul. Hemoragia continua. La control s-a depistat ruptura colului uterin de gradul II și III. Sub lumina lanternei a fost sufurată ruptura, hemoragia s-a stopat, s-a restabilit tensiunea arterială. Soţia a înfăşat copilul şi s-a aşezat în cabină lângă şofer. Targa cu mama copilului sus în camion pe „râpcă” de vie şi transportată la Spitalul Năpădeni. Au rămas vii și mama şi copilul. Vă spun acest caz mai detaliat că acesta mi-a fost botezul în medicina practică şi am prins încredere că se pot face multe lucruri nobile.
N-a trecut mult timp şi un ţăran, Mihai Chitoroagă, a căzut peste topor şi şi-a tăiat tendoanele la mâna dreaptă. Era toamnă, glod şi era extrem de greu să transporţi pacienţii în raion. Împreună cu soţia am intervenit chirurgical, au fost sufurate tendoanele şi pacientul a rămas cu mâna funcţională. Pe parcurs au fost multe cazuri dificile, dar am avut încredere în noi, nu ne pierdeam cu firea.

Momente din activitatea organelor informative militare româneşti în preajma declanşării războiului antisovietic (1940-1941).

17
Oct,2016

1

În preajma războiului antisovietic, organele informative ale Armatei române paralel cu acţiunile informative desfăşurate de Serviciul Special de Informaţii al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (S.S.I.),[2] s-au implicat activ în activitatea de culegere a informaţiilor de pe Frontul din Est privind predispoziţia politico-militară şi potenţialul militar al Uniunii Sovietice.

Sursa informativă cea mai importantă o reprezentau refugiaţii din parte stângă a Prutului, veniţi în Vechiul Regat după anexarea Basarabiei şi nordului Bucovinei de către U.R.S.S. (în iunie 1940). În ziua de 2 septembrie 1940, a fost prins la trecerea Prutului, de către Compania de Grăniceri Răducăneni, basarabeanul Mihai Vidraşcu. În timpul interogatoriilor la care a fost supus, acesta a declarat că autorităţile sovietice din Basarabia l-au forţat să treacă în România şi să culeagă informaţii referitoare la starea de spirit din Armata română şi a populaţiei civile, să afle amplasamentele trupelor de grăniceri şi a unităţilor armatei de pe malul Prutului. În urma exploatării lui informative s-a stabilit că, în fiecare sat de pe malul Prutului sovieticii au amplasat câte un pichet de Grăniceri (Zastava), fiecare cu un efectiv de 34-36 soldaţi, dotat cu câte 4 cai, 2 câini şi un camion (cu capacitatea de 2 tone, vechi, de fabricaţie sovietică); la Nisporeni se afla Artileria Antiaeriană (A.A.) motorizată, cu circa 30-40 de piese; la Vărzăreşti s-au expropriat 100 ha. de pământ pe care s-a construit un aerodrom, unde se afla aviaţia sovietică (fără a se preciza ce unităţi şi câte aparate de zbor). Tot la Vărzăreşti se mai aflau vreo 20 de tancuri, foarte vechi; la Dănuţeni era un aerodrom cu 50-60 de avioane (bimotoare); la Brătuleanca se găsea un Centru de Informaţii, iar la Ungheni sovieticii aveau un Regiment de Infanterie (Nr. 53), cu o coloană de camioane (60-70 de maşini).

Senatul SUA susține Reunirea (Republica) Moldovei cu România. DOCUMENT INEDIT

14
Oct,2016

2

SUA a recunosc dreptul Reunificării Moldovei cu România! În 28 Iunie 1991 Senatul SUA a emis rezoluția 148, prin care hotărăște că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova. Citește documentul ascuns opiniei publice de politicienii din România și Moldova!

”CONGRESUL 102

SESIUNEA 1

Rezoluția Senatului 148

Pentru a exprima convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susţină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova şi Bucovina de Nord.

ÎN SENATUL STATELOR UNITE

Ion Coşcodan – un luptător şi după detenţie. Armata Neagră.

19
Sep,2016

7

Valea Culei este o regiune care nu a beneficiat de „progresul” civilizaţiei sovietice, de aceea locuitorii raionului Ungheni, când vorbesc despre această zonă, o fac cu o anumită mândrie. Щdată ce calci în aceste sate, fiecare om trecut de prima tinereţe îţi povesteşte cu entuziasm de grupările militare care au luptat împotriva regimului sovietic. Astfel este şi istoria lui Ion Coşcodan, membru al Armatei Negre, basarabeanul care 25 de ani a fost în detenţie departe în GULAG (din 1951 pînă în 1975).

Ion Coşcodan s-a născut la 21 septembrie 1929 în comuna Condrăteşti, plasa Corneşti, judeţul Bălţi, într-o familie de ţărani mijlocaşi. A decedat în anul 2013.

În timpul României Mari a învăţat la şcoală în satul natal, unde a terminat patru clase primare. În momentul cînd teritoriul Basarabiei a fost ocupat de sovietici, familia sa se ocupa cu agricultura. Ion a învăţat la şcoala de mecanizaţie din orăşelul Corneşti şi a obţinut profesia de mecanizator. În anul 1949 a lucrat tractorist în localitate. În acelaşi an 1949 urma să fie recrutat în Armata Roşie. El, auzind că urma să fie înrolat în armată şi să fie dus pe front în Coreea, a evadat de la centrul de recrutare. Eschivarea de la înrolarea în armată era una dintre formele de rezistenţă antisovietică. Din momentul dezertării el a hotărît să se ascundă prin pădurile din zona Culei pînă cînd se va încheia perioada de recrutare, însă aici s-a întîlnit cu consăteanul său Ion Borş şi cu Ion Ganea, care l-au convins să li se alăture în Armata Neagră, pentru a lupta împotriva autorităţilor sovietice din această zonă a Culei. Astfel, timp de un an de zile a luptat alături de membrii organizaţiei antisovietice Armata Neagră împotriva regimului, terorizînd comuniştii şi funcţionarii sovietici din zona Culei. Pe parcursul anilor 1949-1950 Armata Neagră a întreprins o serie de măsuri pentru a zădărnici colectivizarea gospodăriilor ţărăneşti şi îndoctrinarea comunistă a populaţiei. Erau sprijiniţi de populaţia din sate. O astfel de acţiune, la care a participat şi Ion Coşcodan, a fost: „la data de 6 iunie 1950 în urma unui tir de arme a fost scoasă din funcţie maşina Comitetului Raional de partid Corneşti. După aceasta împreună cu Vasile Pleşca, Ion Borş şi Hariton Celpan au devastat clădirea sovietului sătesc Hîrceşti, deteriorînd centrala telefonică şi agresîndu-l pe preşedintele colhozului «Stalinski puti», Zmeevski N.S.”1. Ion Coşcodan a subliniat că Armata Neagră nu comitea acte de represiune asupra cetăţenilor simpli, ci doar asupra activiştilor de partid şi a funcţionarilor de stat.

Trecerea Prutului: „Apa curgea roşie la vale”

10
Mar,2016

9

22 iunie 1941. Împuşcături, răniţi, morţi, incertitudine, frică. Aşa a rămas acea zi, dar şi primele două săptămâni de război, în amintirea bătrânilor de azi – pe-atunci copii – care mai locuiesc în satele de pe malul Prutului.