Istoricul Anatol Petrencu despre „eliberarea”, celebrată de Igor Dodon

24
Aug,2017

0

Numai în raioanele Corneşti şi Ungheni au fost curăţate 105 ha de teren minat, pe care şi-au găsit moartea sau au fost răniţi 377 de persoane civile[1], basarabeni. Oamenii erau impuşi să se ia la braţ unul cu altul şi să meargă pe câmpul minat. Nenorociţii care călcau pe mine erau sau ucişi, sau grav răniţi. Ultimii au fost împuşcaţi de trupele NKVD, altfel spus – au fost „eliberaţi” de chinuri.

Video în susținerea cauzei „Moldova are nevoie de autostradă”

22
Aug,2017

7

Recent, în Ziarul de Iași, a apărut articolul VIDEOCLIP mai TARE decât orice petiție! „Moldova are nevoie de autostradă”.

Este vorba de un video în care un moldovean (ieșean) pe nume Bogdan Crontz care lucrează în Marea Britanie de mai mulți ani, reîntors în concediu în țară, a realizat un clip pe Facebook care valorează mai mult decât orice petiție, în contextul în care:

„Sute de petiții s-au făcut în ultimii ani pentru susținerea proiectului de construcție a unei autostrăzi care să lege Moldova de celelalte regiuni mai dezvoltate ale țării. Însă în ciuda miilor de semnături adunate și a promisiunilor, nu s-au făcut pași concreți pentru realizarea obiectivului”.

(Foto interbelic) Zatoka (Bugas), Лебедёвка / Lebediovca (stațiunea Bad Burnas) – litoralul interbelic basarabean.

30
Iul,2017

3

Într-un articole pe Focus.ua: Затока не наша. Как выглядели курорты под Одессой в 1930-х годах (trad. Zatoka / Bugas nu este a noastră. Cum arătau stațiunile de lîngă Odesa în anii ’30), este relatată viața interbelică în unele dintr-e cele mai populare stațiuni de la Marea Neagră. Stațiunile sunt foarte populate în rîndul moldovenilor.

Dîn păcate, după 1944, Sudul Basarabiei, teritoriul pe care se localizează aceste stațiuni, face parte din regiunea Odesa. Ucraina

Poze de epocă: Pod (urile) peste Prut la Ungheni.

17
Mai,2017

6

Recent, am depistat în mediul virtual cîteva poze cu Podul ce leagă cele două maluri de Prut la Ungheni. În prima poză, al cărei autor germanul A. Wolkenberg, în prim plan este podul auto / pietonal, construit în secolul XIX pînă la construcția Calei ferate Tighina – Chișinău – Ungheni, distrus de în timpul celui de-al doilea război mondial

10 cel mai mari moșii cu conace din MOLDOVA

15
Mai,2017

3

În septembrie 2016, pe portalul Locals.md a apărut un articol despre 10 cele mai mari moșii de pe teritoriul actual al Republicii Moldova. Din păcate, foarte puțină lume cunoaște despre existența acestor moșii. Pe lîngă teritoriile moșiilor, pe acestea au fost construite Conace, adevărate perle de arhitectură Basarabeană, cu influență stilistică europeană. Astăzi, multe din ele sunt în paragină, degradare totală, datorită lipsei acțiunilor din partea autorităților pentru păstrarea istoriei. În continuare, 10 cele mai mari moșii din Basarabia, existente încă, conform Locals.md:

Arhivele comunismului – masacrul din Basarabia: Ghiliceni, Dumbrăviţa şi Bocancea, mai 1944

8
Mai,2017

4

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Sovietică a tras în civilii din mai multe sate din Basarabia care refuzau să fie evacuaţi.

Acum 70 de ani, la luna mai, locuitorii mai multor sate din judeţul Orhei s-au opus ordinului militarilor sovietici privind evacuarea de pe linia frontului. Nesupunerea s-a încheiat cu un masacru.
În urma unei provocări, un batalion de soldaţi aduşi pentru a-i forţa pe localnici să se mute a tras în populaţia civilă, omorând pe loc opt persoane şi rănind grav alte patru, dintre care doi bărbaţi au decedat până la proces. 14 oameni dintre cei care au opus rezistenţă au fost condamnaţi la ani grei de gulag.

Grigore Baștan, născut în s. Flămînzeni (com. Coșcodeni) – Inventatorul paraşutei militare româneşti, necunoscut acasă, în Republica Moldova!

16
Mar,2017

3

Despre generalul Grigore Baștan, inventatorul paraşutei militare româneşti, care a deţinut 45 de ani un record naţional şi a sărit din avion cu fiul în braţe, pentru a face o demonstraţie, nu am aflat, cum ar fi fost firesc, de la școala din satul natal al său și al meu – satul Coșcodeni. Atât de bine au știut sovieticii să șteargă urmele istoriei… Dar azi, la peste douăzeci de ani de la ieșirea din URSS, să nu aibă acest mare erou al tuturor românilor un monument în satul unde a văzut lumina zilei și să rămână încă un necunoscut peste Prut, mi se pare nu doar o mare greșeală, dar și ignoranță crasă. Și dacă la Buzău există un monument în amintirea acestui mare om, la Coșcodeni de ce nu e? Sper că acest articol va ajunge și sub ochii celor în a căror puteri stă repararea acestei greșeli istorice și nu vor trece impasibili. În timp ce în România s-au scris cărți, s-a făcut „Fundația General Grigore Baștan” și s-au scris nenumărate articole despre această personalitate, în R. Moldova nimeni nici măcar nu pomenește acest nume.

Noua Europă. Hartă Europei în cazul în care toate regiunile separatiste ar obține independența.

13
Mar,2017

10

Harta politico-administrativă a Europei are tendințe continui de modificare, datorită mișcărilor secesioniste și tendințelor separatiste ale unor regiuni. Pe site-ul Reddit a fost plasată o hartă, intitulată Independence Day care înfățișează cum ar arăta bătrîna Europă dacă toate aceste teritorii și-ar obține independența. În acest caz, Noua Europă ar arăta așa?

Astfel, pe lîngă obișnuitele, deja pentru noi state, ar apărea așa formațiuni independente ca: Occitania, Andalusia, Boemia, Bavaria, Moravia, Tatarstan, Kalmîkia, Bașkortostan, Urdmuntia, Mordovia, Mari El, etc.
În spațiul Carpato-Danubiano-Pontic, s-ar forma Transilvania, Ținutul Secuiesc (România), Transnistria și Găgăuzia (Republica Moldova), Novorusia (Sudul Basarabiei, Ucraina).
Unicele state care, în viziunea Wykop, care ar rămîne indivizibile și integre teritorial, ar fi Portugalia, Belarus, Bulgaria, Estonia, Irlanda, Islanda, Vatican, Malta, Liechtenstein, Macedonia.

Un maramureșean din Dreapta Tisei. „Vraciul” de pe valea Culei.

3
Ian,2017

9

– Am început cariera de medic într-o seară toridă de vară, 31 iulie 1959, cu o zi mai devreme de cea stabilită pentru începerea activității mele de medic, printr-o chemare de urgenţă în satul vecin, Condrătești, situat la vreo șapte kilometri de Năpădeni. Eu, soţia şi moaşa din spitalul Năpădeni ne-am deplasat într-acolo. Venise după noi tânăra moașă din Condrătești cu un camion străvechi. La punctul medical din Condrătești, care prezenta o cameră mică într-o casă ţărănească cu podea de lut, fără lumină electrică, cu o lampă de gaz cu sticla stricată, am găsit pacienta practic fără simțire, fără tensiune, cu o hemoragie abundentă. Aveam pregătit într-un rucsac totul necesar pentru acordarea ajutorului medical de urgență.
Moașa a început o perfuzie intravenă, iar soția mea pornise o anestezie generală.
Eram într-o situaţie extrem de grea, aproape să-mi pierd firea. Totuşi mi-am revenit, la lumina lanternei ţinută de moaşe, manual am înlăturat placenta, s-a contractat uterul. Hemoragia continua. La control s-a depistat ruptura colului uterin de gradul II și III. Sub lumina lanternei a fost sufurată ruptura, hemoragia s-a stopat, s-a restabilit tensiunea arterială. Soţia a înfăşat copilul şi s-a aşezat în cabină lângă şofer. Targa cu mama copilului sus în camion pe „râpcă” de vie şi transportată la Spitalul Năpădeni. Au rămas vii și mama şi copilul. Vă spun acest caz mai detaliat că acesta mi-a fost botezul în medicina practică şi am prins încredere că se pot face multe lucruri nobile.
N-a trecut mult timp şi un ţăran, Mihai Chitoroagă, a căzut peste topor şi şi-a tăiat tendoanele la mâna dreaptă. Era toamnă, glod şi era extrem de greu să transporţi pacienţii în raion. Împreună cu soţia am intervenit chirurgical, au fost sufurate tendoanele şi pacientul a rămas cu mâna funcţională. Pe parcurs au fost multe cazuri dificile, dar am avut încredere în noi, nu ne pierdeam cu firea.

Momente din activitatea organelor informative militare româneşti în preajma declanşării războiului antisovietic (1940-1941).

17
Oct,2016

1

În preajma războiului antisovietic, organele informative ale Armatei române paralel cu acţiunile informative desfăşurate de Serviciul Special de Informaţii al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (S.S.I.),[2] s-au implicat activ în activitatea de culegere a informaţiilor de pe Frontul din Est privind predispoziţia politico-militară şi potenţialul militar al Uniunii Sovietice.

Sursa informativă cea mai importantă o reprezentau refugiaţii din parte stângă a Prutului, veniţi în Vechiul Regat după anexarea Basarabiei şi nordului Bucovinei de către U.R.S.S. (în iunie 1940). În ziua de 2 septembrie 1940, a fost prins la trecerea Prutului, de către Compania de Grăniceri Răducăneni, basarabeanul Mihai Vidraşcu. În timpul interogatoriilor la care a fost supus, acesta a declarat că autorităţile sovietice din Basarabia l-au forţat să treacă în România şi să culeagă informaţii referitoare la starea de spirit din Armata română şi a populaţiei civile, să afle amplasamentele trupelor de grăniceri şi a unităţilor armatei de pe malul Prutului. În urma exploatării lui informative s-a stabilit că, în fiecare sat de pe malul Prutului sovieticii au amplasat câte un pichet de Grăniceri (Zastava), fiecare cu un efectiv de 34-36 soldaţi, dotat cu câte 4 cai, 2 câini şi un camion (cu capacitatea de 2 tone, vechi, de fabricaţie sovietică); la Nisporeni se afla Artileria Antiaeriană (A.A.) motorizată, cu circa 30-40 de piese; la Vărzăreşti s-au expropriat 100 ha. de pământ pe care s-a construit un aerodrom, unde se afla aviaţia sovietică (fără a se preciza ce unităţi şi câte aparate de zbor). Tot la Vărzăreşti se mai aflau vreo 20 de tancuri, foarte vechi; la Dănuţeni era un aerodrom cu 50-60 de avioane (bimotoare); la Brătuleanca se găsea un Centru de Informaţii, iar la Ungheni sovieticii aveau un Regiment de Infanterie (Nr. 53), cu o coloană de camioane (60-70 de maşini).