Noi oportunități de finanțare pentru localitățile din Republica Moldova. A fost lansat pentru consultare publică Ghidului Aplicantului aferent de către Centrul Român de Politici Europene.

21
iun.,2017

2

Noi oportunități de finanțare pentru localitățile din Republica Moldova, lansate în cadrul proiectului Finanțare europeană transfrontalieră România – R. Moldova
Pînă la 10 iulie 2017, se află în consultare publică Ghidului Aplicantului aferent apelului pentru proiecte „hard” și „soft”. Ghidul detaliază condițiile în care se pot solicita finanțări pentru proiecte de către Administrațiile Publice Locale, inclusiv cele din Republica Moldova.

Ghidul a fost lansat în cadrul proiectul intitulat „Creșterea capacității potențialilor beneficiari de finanțare europeană transfrontalieră din Republica Moldova și realizarea de parteneriate cu potențiali beneficiari din România” care și-a propus sa acționeze pe trei direcții:
i) informarea beneficiarilor cu privire la cerințele programelor și popularizarea viitoarelor oportunități;
ii) facilitarea parteneriatelor;
iii) întărirea capacităților de identificare a nevoilor de dezvoltare.

Scopul acestui proiect constă în creșterea capacității beneficiarilor potențiali ai Programului de Cooperare Transfrontalieră România – R Moldova și România de a concepe și implementa proiecte cu impact transfrontalier.

News Alert: Limba română la loc de cinste în proiectul noi legi a Guvernului.

8
iun.,2017

0

Astăzi, 8 iunie 2017, în ședința Guvernului Republicii Moldova, cabinetul de Miniștri a votat proiectul legii cu privire la Guvern, care constă în reformarea autorităților centrale. Acest nou proiect al legii cu privire la Guvern, care vine să înlocuiască vechea lege – nr. 64 din 31 mai 1990 „cu privire la Guvern” și va aduce cu ea fuziunea a circa 40 de instituții, iar altele circa 25 vor fi lichidate sau reorganizate.

La moment, fără a face careva analize și comparați, mi-a sărit în ochi un lucru, un adevăr istoric care în sfîrșit își face loc, puțin cîte puțin, în Agora politică de pe Bîc. Acest adevăr este LIMBA ROMÂNĂ.

Din Basarabia în Siberia. Istoria Familiei Nastas din com. Condrătești, r. Ungheni. Partea III

6
iun.,2017

2

Nastas Vasilița și Eugen au încercat să își returneze averea confiscată în 1941. Au adunat o mulțime de hîrtii, au trecut prin multe instanțe. Sperau să întoarcă ce a fost a lor cîndva. Și chiar sa decis să plătească le fie acordate despăgubiri în valoare de – 90 de lei. Această sumă, schimbată în ruble în 2006, constituia 65 de ruble – mai puțin chiar și pentru un bilet la tren de la Asino la Tomsk [1]. Aceasta a fost mărimea compensării averii pierdute; „fericitei“ și reci copilării. Compensarea patriei pierdute.

1.Notă: Autoarea, posibil din necunoștință de cauză, face vinovată Republica Moldova de compensațiile mici, însă, uită să menționeze că moștenitoare a tuturor averilor URSS a fost Federația Rusă, stat care și după 1992, a început un război, în Stînga Nistrului cu autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, stat care și în 2017 finanțează separatismul și luptă contra Kiev-ului pe teritoriul constituțional ucrainean

(Doc) Memoriu de prezentare a noului Pod peste Prut la Ungheni, conexiune la Rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) prin autostrada Tg. Mureș – Iași – Ungheni

17
mai,2017

11

În contextul construcției noi autostrăzi Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni  (A8), denumită și Autostrada Est-Vest, autostradă ce va fi construită pe traseul Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș, creată ca o legătură cu Autostrada A3, cu o lungime de 310 km, la un cost estimat de 4,07…

Decizie istorică: Curtea Constituțională – Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor de ocupaţie este neconstituţională / Participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitate, nu este în contradicție cu statutul de neutralitate.

2
mai,2017

4

Astăzi, 2 mai 2017, Curtea Constituţională a pronunțat unanim hotărârea privind interpretarea articolului 11 din Constituție (Sesizarea 37b/2014), referitor la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.

Românii uitați – Comunitatea Moldovenilor de dincolo de Bug, Ucraina.

26
apr.,2017

3

Este pentru prima dată când o echipă a unei televiziuni din România ajunge în satele româneşti de dincolo de Bug, Ucraina.
Istoricii, lingviştii sau etnologii români nu au întreprins cercetări în aceste teritorii în ultimii 70 de ani.
Nu se ştie nici mãcar care este numãrul aproximativ al localitãţilor unde trăiesc români.

Românii de niciunde. Comunitatea „volohilor” din Transcarpatia, Ucraina

26
apr.,2017

3

Cu toții cunoaștem că Românii, ca națiune, sunt împrăștiați prin lume, unii mai compact (România, Republica Moldova, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Ucraina, Federația Rusă, Kazahstan), alții mai răzleț, sau într-o cantitate numerică mai mică. Totuși, există comunități care nici nu cunosc că sunt de sînge român, că vorbesc limba română, fie și o limbă română arhaică, că își au undeva, alături, un stat.

Recent, am vizionat un reportaj despre o comunitate de români din Transcarpatia, Ucraina, care își spun „volohi” și numesc limba română ca „limba volohă”.

Sunt poliglot!

31
mart.,2017

4

Astfel, pot ferm menționa că Eu sunt poliglot!
Odată ce limba română, vorbită în Republica Moldova, după 28 ani de la 31 august 1989 și 26 ani de la destrămarea URSS, stat care a creat acestă limbă, artificial, după principiul amplasării geografice, mai este numită, încă, „limba moldovenească” atunci vin cu argument că Eu sunt poliglot!

Urmând șirul logic, la acest moment, cunosc cca 35 de limbi vorbite în Republica Moldova, și anume:
1. Ungheneneana, a doua limbă maternă pe lîngă limba Română;
2. Chișinăueana, inclusiv cele cinci dialecte: ciocăneana, rîșcanică, botanică, buiucăniana, centrică;
3. Taracliana, Călărășeana, Nisporeana, Strășăneana, Bălțeana, Ieșeana, Tiraspoleana, Tighineana, etc.

În concluzie: E bine să fii poliglot, dar … Poliglot în sensul academic al cuvântului. Orice opinie are dreptul la existență, dar nu aberațiile și manipulările care au scopul distrugerea identității, apartenenței și limbii materne, limbii române, în cazul Republicii Moldova cît și restul teritoriilor unde se vorbește această frumoasă limbă.

Grigore Baștan, născut în s. Flămînzeni (com. Coșcodeni) – Inventatorul paraşutei militare româneşti, necunoscut acasă, în Republica Moldova!

16
mart.,2017

3

Despre generalul Grigore Baștan, inventatorul paraşutei militare româneşti, care a deţinut 45 de ani un record naţional şi a sărit din avion cu fiul în braţe, pentru a face o demonstraţie, nu am aflat, cum ar fi fost firesc, de la școala din satul natal al său și al meu – satul Coșcodeni. Atât de bine au știut sovieticii să șteargă urmele istoriei… Dar azi, la peste douăzeci de ani de la ieșirea din URSS, să nu aibă acest mare erou al tuturor românilor un monument în satul unde a văzut lumina zilei și să rămână încă un necunoscut peste Prut, mi se pare nu doar o mare greșeală, dar și ignoranță crasă. Și dacă la Buzău există un monument în amintirea acestui mare om, la Coșcodeni de ce nu e? Sper că acest articol va ajunge și sub ochii celor în a căror puteri stă repararea acestei greșeli istorice și nu vor trece impasibili. În timp ce în România s-au scris cărți, s-a făcut „Fundația General Grigore Baștan” și s-au scris nenumărate articole despre această personalitate, în R. Moldova nimeni nici măcar nu pomenește acest nume.

Chișinău. Un nou spot de promovare a or. Chișinău.

15
mart.,2017

5

Recent, pe 14 martie 2017, pe pagina IXDAN Video a fost încărcat un spot de promovare a or. Chișinău, creat cu suportul Autumn Agora Chisinau 2016. Un Chișinău altfel, un Chișinău frumos.