Raionul Ungheni nu va profita de trasee pe care se va circula cu 110 km/h. De ce?!

27
Iun,2017

6

Ieri,26 iunie 2017, într-un interviu acordat pentru BizLaw.md, vice-ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Anatol Usatâi, a menționat că

„Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a identificat două porțiuni de traseu pe unde se va putea circula cu 110 km la oră, potrivit ultimelor modificări la Regulamentul circulației rutiere. Este vorba de două segmente, care vor primi numele de autostradă. La intrarea și ieșirea de pe acestea va fi amplasat indicatorul rutier 5.2 (autostradă). download download (1) ”

Potrivit viceministrului Transporturilor, prima porțiune a fost indentificată pe traseul M2 Chișinău-Orhei. Circulația cu 110 km la oră va fi permisă pe un segment de 7 km, între localitățile Micăuți și Peresecina. Viceministrul a mai declarat că această porțiune de drum, corespunde standardelor unei autostrăzi: are bandă de separare a carosabilelor și câte două benzi de circulație în ambele sensuri.

Cea de-a doua porțiune de drum, indentificată de Ministerul Transporturilor, este pe M3 Chișinău-Cimișlia. Aici se va putea circula cu 110 km/h pe un segment de 30 de kilometri. Pe acest tronson de drum urmează a fi efectuate lucrări. Mai exact, pe porțiunea respectivă trebuie să fie construită banda de separare.

Potrivit Regulamentului circulației rutiere, autostrada este drumul construit sau amenajat și semnalizat cu indicatorul 5.2, care are carosabilele despărțite prin banda de separare, iar în lipsa acesteia – prin alte mijloace. Autostrada este destinată exclusiv circulației autovehiculelor cu mare viteză, neavând intersectări la același nivel cu alte drumuri, căi ferate și treceri de pietoni.

Totodată, site-ul iPrut.ro, referinduse la sursa BizLaw. md comunic că:

Amintim că, Guvernul a aprobat modificări la Regulamentul circulației rutiere. Acestea încă nu au fost publicate în Monitorul Oficial. Una dintre modificări majorează limita de viteză de la 90 km/h la 110 km/h, pe unele porțiuni, identificate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Potrivit noilor modificărilor, în cazul în care siguranța traficului este garantată, pe anumite sectoare de drum, pentru autoturismele și autocamioanele, cu greutatea ce nu depășește 3,5 tone, limita de 90 km/h va fi majorată până la 110 km/h. La fel, pentru camioanele cu greutatea mai mare de 3,5 tone și pentru vehiculele care tractează o remorcă, dar nu depășesc greutatea de 3,5 tone, limita de 70 km/h să fie majorată până la 90 km/h.

În cazuri de precipitaţii abundente, ceaţă sau când drumurile sunt acoperite de gheaţă, polei, zăpadă, atunci viteza maximă admisă în afara localităţilor va trebui să fie mai mică cu cel puţin 20 km/h, decât viteza maximă admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse

Dezbateri la Ungheni PRO sau CONTRA modificării sistemului electoral: Cetățenii întreabă – politicienii răspund.

24
Iun,2017

1

Asociația Promo-LEX a desfășurat pînă acum o serie de cinci dezbateri regionale pe subiectul oportunității și conținutului reformei sistemului electoral în Republica Moldova. La moment și-au exprimat deschiderea și au confirmat participarea reprezentanților la dezbateri PDM, PSRM, PCRM, PPDA și PAS.

Dezbaterile au fost cu public în sală, cu participarea cetățenilor interesați de acest subiect, autoritățile publice locale de nivel I și II, dar și susținătorii partidelor din teritoriu.

Astfel, participanții au avut posibilitatea de a acorda întrebări simpatizanților, dar și opozanților modificării sistemului electoral. În Edineț, Bălți, Cahul, Anenii Noi și Comrat reprezentanții partidelor care susțin sau se opun modificării sistemului electoral s-au întâlnit față în față cu cetățenii pentru a le comunica argumentele pro și contra oportunității dar conținutului reformei electorale.

Invitația de a participa la dezbaterile regionale a fost transmisă partidelor politice și deputaților care susțin reforma sistemului electoral și au votat în prima lectură proiectul de lege nr.60 (PDM, PSRM și Grupul Popular European) și formațiunilor politice care prin declarația comună publică s-au opus modificărilor sistemului electoral (PCRM, PLDM, PAS, PPDA, PPPN).

Aceste evenimente au rolul de a amplifica discuțiile din societate pe subiectul reformei sistemului electoral prin oferirea posibilității de a prezenta viziuni contradictorii a diferitor partide politice despre oportunitatea, avantajele și dezavantajele modificării sistemului electoral din Moldova.

De asemenea, pentru a contribui la cunoașterea imparțială și cât mai profesionistă a subiectului, un reprezentant Promo-LEX prezintă în cadrul acestor dezbateri rezultatele Studiului ”Proiectarea sistemului electoral în Republica Moldova”, realizat de experții internaționali Mette Bakken, Norvegia și Adrian Sorescu, România, la comanda Promo-LEX.

Noi oportunități de finanțare pentru localitățile din Republica Moldova. A fost lansat pentru consultare publică Ghidului Aplicantului aferent de către Centrul Român de Politici Europene.

21
Iun,2017

2

Noi oportunități de finanțare pentru localitățile din Republica Moldova, lansate în cadrul proiectului Finanțare europeană transfrontalieră România – R. Moldova
Pînă la 10 iulie 2017, se află în consultare publică Ghidului Aplicantului aferent apelului pentru proiecte „hard” și „soft”. Ghidul detaliază condițiile în care se pot solicita finanțări pentru proiecte de către Administrațiile Publice Locale, inclusiv cele din Republica Moldova.

Ghidul a fost lansat în cadrul proiectul intitulat „Creșterea capacității potențialilor beneficiari de finanțare europeană transfrontalieră din Republica Moldova și realizarea de parteneriate cu potențiali beneficiari din România” care și-a propus sa acționeze pe trei direcții:
i) informarea beneficiarilor cu privire la cerințele programelor și popularizarea viitoarelor oportunități;
ii) facilitarea parteneriatelor;
iii) întărirea capacităților de identificare a nevoilor de dezvoltare.

Scopul acestui proiect constă în creșterea capacității beneficiarilor potențiali ai Programului de Cooperare Transfrontalieră România – R Moldova și România de a concepe și implementa proiecte cu impact transfrontalier.

News Alert: Limba română la loc de cinste în proiectul noi legi a Guvernului.

8
Iun,2017

0

Astăzi, 8 iunie 2017, în ședința Guvernului Republicii Moldova, cabinetul de Miniștri a votat proiectul legii cu privire la Guvern, care constă în reformarea autorităților centrale. Acest nou proiect al legii cu privire la Guvern, care vine să înlocuiască vechea lege – nr. 64 din 31 mai 1990 „cu privire la Guvern” și va aduce cu ea fuziunea a circa 40 de instituții, iar altele circa 25 vor fi lichidate sau reorganizate.

La moment, fără a face careva analize și comparați, mi-a sărit în ochi un lucru, un adevăr istoric care în sfîrșit își face loc, puțin cîte puțin, în Agora politică de pe Bîc. Acest adevăr este LIMBA ROMÂNĂ.

Din Basarabia în Siberia. Istoria Familiei Nastas din com. Condrătești, r. Ungheni. Partea III

6
Iun,2017

2

Nastas Vasilița și Eugen au încercat să își returneze averea confiscată în 1941. Au adunat o mulțime de hîrtii, au trecut prin multe instanțe. Sperau să întoarcă ce a fost a lor cîndva. Și chiar sa decis să plătească le fie acordate despăgubiri în valoare de – 90 de lei. Această sumă, schimbată în ruble în 2006, constituia 65 de ruble – mai puțin chiar și pentru un bilet la tren de la Asino la Tomsk [1]. Aceasta a fost mărimea compensării averii pierdute; „fericitei“ și reci copilării. Compensarea patriei pierdute.

1.Notă: Autoarea, posibil din necunoștință de cauză, face vinovată Republica Moldova de compensațiile mici, însă, uită să menționeze că moștenitoare a tuturor averilor URSS a fost Federația Rusă, stat care și după 1992, a început un război, în Stînga Nistrului cu autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, stat care și în 2017 finanțează separatismul și luptă contra Kiev-ului pe teritoriul constituțional ucrainean

(Doc) Memoriu de prezentare a noului Pod peste Prut la Ungheni, conexiune la Rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) prin autostrada Tg. Mureș – Iași – Ungheni

17
Mai,2017

11

În contextul construcției noi autostrăzi Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni  (A8), denumită și Autostrada Est-Vest, autostradă ce va fi construită pe traseul Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș, creată ca o legătură cu Autostrada A3, cu o lungime de 310 km, la un cost estimat de 4,07…

Decizie istorică: Curtea Constituțională – Dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor de ocupaţie este neconstituţională / Participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitate, nu este în contradicție cu statutul de neutralitate.

2
Mai,2017

4

Astăzi, 2 mai 2017, Curtea Constituţională a pronunțat unanim hotărârea privind interpretarea articolului 11 din Constituție (Sesizarea 37b/2014), referitor la neutralitatea permanentă a Republicii Moldova.

Românii uitați – Comunitatea Moldovenilor de dincolo de Bug, Ucraina.

26
Apr,2017

3

Este pentru prima dată când o echipă a unei televiziuni din România ajunge în satele româneşti de dincolo de Bug, Ucraina.
Istoricii, lingviştii sau etnologii români nu au întreprins cercetări în aceste teritorii în ultimii 70 de ani.
Nu se ştie nici mãcar care este numãrul aproximativ al localitãţilor unde trăiesc români.

Românii de niciunde. Comunitatea „volohilor” din Transcarpatia, Ucraina

26
Apr,2017

3

Cu toții cunoaștem că Românii, ca națiune, sunt împrăștiați prin lume, unii mai compact (România, Republica Moldova, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Ucraina, Federația Rusă, Kazahstan), alții mai răzleț, sau într-o cantitate numerică mai mică. Totuși, există comunități care nici nu cunosc că sunt de sînge român, că vorbesc limba română, fie și o limbă română arhaică, că își au undeva, alături, un stat.

Recent, am vizionat un reportaj despre o comunitate de români din Transcarpatia, Ucraina, care își spun „volohi” și numesc limba română ca „limba volohă”.

Sunt poliglot!

31
Mar,2017

4

Astfel, pot ferm menționa că Eu sunt poliglot!
Odată ce limba română, vorbită în Republica Moldova, după 28 ani de la 31 august 1989 și 26 ani de la destrămarea URSS, stat care a creat acestă limbă, artificial, după principiul amplasării geografice, mai este numită, încă, „limba moldovenească” atunci vin cu argument că Eu sunt poliglot!

Urmând șirul logic, la acest moment, cunosc cca 35 de limbi vorbite în Republica Moldova, și anume:
1. Ungheneneana, a doua limbă maternă pe lîngă limba Română;
2. Chișinăueana, inclusiv cele cinci dialecte: ciocăneana, rîșcanică, botanică, buiucăniana, centrică;
3. Taracliana, Călărășeana, Nisporeana, Strășăneana, Bălțeana, Ieșeana, Tiraspoleana, Tighineana, etc.

În concluzie: E bine să fii poliglot, dar … Poliglot în sensul academic al cuvântului. Orice opinie are dreptul la existență, dar nu aberațiile și manipulările care au scopul distrugerea identității, apartenenței și limbii materne, limbii române, în cazul Republicii Moldova cît și restul teritoriilor unde se vorbește această frumoasă limbă.