Proiecte de viitor: Monumentul lui Alexandru cel Bun pe tron la UNGHENI.

21
Aug,2017

5

În viitorul apropiat, în Municipiul Ungheni – Poarta de Vest al Republicii Moldova, Primăria Ungheni, în colaborare cu Asociația Obștească „Ungheneni de Pretutindeni”și cele 16 orașe înfrățite, dorește să instaleze singura statuie din Republica Moldova a marelui domnitor – Alexandru cel Bun.

Monumentul urmează să reprezinte domnitorul pe tron.

Această informație a fost expusă în cadrul Discuției Panel „555 oportunități de cooperare internațională pentru municipiul Ungheni”, organizată de către Primăria Municipiului Ungheni pe 20 august 2017, atunci când Urba a sărbătorit 555 ani de la Prima atestare documentară.

Încă un caz de înec în raionul Ungheni

11
Aug,2017

0

Conform datelor Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI în ultimele 24 de ore două persoane și-au pierdut viața la scăldat.

Primul caz de înec a avut loc în localitatea Todirești, raionul Ungheni. Aici un bărbat în vârstă de 58 de ani a intrat în iazul din apropierea localității și nu a mai ieșit. Salvatorii au recuperat cadavrul persoanei către ora 15.00 după mai multe ore de căutări.

Ungheni la 1916. Poză de epocă.

2
Iun,2017

2

Zilele acestea, am depistat în mediul virtual, o poză cu Regimentul 8 Infanterie, Batalionul nr. 3 al Imperiului Țarist și localnicii basarabeni, parte al unui album comemorativ,  făcută în 1916 (Primul război mondial), în Ungheni,  la „Hotarul cu România” .

Din păcate, datorită istoriei tinere a urbei Ungheni (în comparație cu Iași, Chișinău, Orhei, Tighina), există foarte puține poze „de epocă” cu Poarta de Vest a Republicii Moldova.

(Doc) Memoriu de prezentare a noului Pod peste Prut la Ungheni, conexiune la Rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) prin autostrada Tg. Mureș – Iași – Ungheni

17
Mai,2017

11

În contextul construcției noi autostrăzi Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni  (A8), denumită și Autostrada Est-Vest, autostradă ce va fi construită pe traseul Ungheni – Iași – Târgu Frumos – Pașcani – Târgu Neamț – Poiana Largului – Ditrău – Târgu Mureș, creată ca o legătură cu Autostrada A3, cu o lungime de 310 km, la un cost estimat de 4,07…

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei: Razdelinaia – Chișinău – Ungheni

12
Mai,2017

13

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei a pornit de la linia de cale ferată Balta—Odesa—Tiraspol. Partea integrantă a magistralei se constituia din secţiunile construite între staţiile Razdelinaia şi Kuciurgan şi tronsonul prelungit doi ani mai tîrziu (1865) Kuciurgan—Tiraspol.
Anume în acea perioadă în cercurile de „vîrf” ale puterii demarează discuţii aprinse privind continuarea lucrărilor de construcţie a primei căi ferate pe teritoriul Basarabiei. S-a decis a se relua construcţia liniei deja existente pe traseul Odesa—Raz­delinaia—Tiraspol. Prima linie de cale ferată urma să tra­verseze Basarabia de la est la vest, înspre Prut, urmînd să ajun­gă la Iaşi.
Magnatul feroviar baronul von Ungern-Sternberg a obţinut concesiunea din partea guvernului pentru continuarea con­strucţiei tronsonului feroviar Tiraspol pînă la Chişinău. Lucrările de construcţie înaintau cu greu, din cauza instabilităţii albiei rîului Nistru. În cele din urmă, podul feroviar peste rîu a fost construit.

Alea de Castani din Ungheni … în versuri!

27
Apr,2017

4

În contextul Festivalului Castanului, Premieră pentru mun. Ungheni, public o poezie dedicată minunatei Alei de Castani din Poarta de Vest a Republicii Moldova. Autoare al acestei frumoase opere este Dna Mariana Săculțanu! A înflorit aleea cu castani, A înflorit frumos în luna…

„Reconstrucţia Ecologică” – idee de înverzire a mun. Ungheni, inspirată de peste Prut.

28
Mar,2017

10

Recent, am dat de un articol în pblicația online Adevărul prin care într-un oraş din județul Brașov, România, eşti obligat să plantezi copaci dacă vrei să construieşti. Astfel, câţi pomi fructiferi „te costă“ o casă / bloc ?

Proiectul în cauză a fost aprobat de Consiliul Local al or. Ghimbav (cca. 4700 loc /2011), printr-o hotărâre în care obligă orice localnic care solicită autorizaţie de construcţie să planteze copaci. Numărul de arbori reglementat este în funcţie de tipul şi dimensiunea clădirii ce urmează a fi construite.

Propunerea, denumită „Reconstrucţia Ecologică“, a venit de la cei doi consilieri locali ai Partidului Ecologist şi a fost votată în unaminitate în consiliul local. Decizia intră în vigoare la 1 aprilie.

Această idee poate fi cu ușurință implementată, inclusiv și în urba noastră, mai ales că dispunem de o sumedenie de terenuri publice care sunt într-o stare jalnică, și o mică revigorare, prin împădurire sau transformare în Parc ar fi chiar foarte benefică, atît pentru populația orașului, înverzirea și scăderea gradului de poluare, cît și pentru aspectul estetetic .

Ca terenuri, am identificat, în grabă, cîteva zone:
Sectorul Dănuțeni:
1. Albia rîului Băilești (deja secată);
2. Terenul din regiunea stației de pompare a apei: poreclit „De vale la Curte”;
3. Zona Maternității neterminate;
4. Terasele din Valea Rusului (hotarul cu sectorul Ungheni-Deal)
Sectorul Ungheni Vale / Ungheni Deal
1. În imediata apropiere a Plajei de la Prut;
2. Cursul inferior al rîului Delia (Între lacul Delia și rîul Prut)
3. Parcul Francez;
Sectorul Centru:
1. Scuarul Palatului de Cultură;
2. Terenul dintre Gară și lacul Delia, din regiunea Plajei orășenești pînă la ieșirea din oraș, pe direcția Chișinău;
Sectorul Cartierul Tineretului:
1. Regiunea Gării Berești;
2. Parcul Central;
3. Terenul vis-a-vis de Parcul Heliotermic;
Sectorul Berești și Vasilica (Mînzîteștii Vechi):
Din motive că nu prea cunosc aceste sectoare, nu mă pot expune. Însă, cei care cunosc, pot propune în comentarii, după care actualizez lista.

Grigore Baștan, născut în s. Flămînzeni (com. Coșcodeni) – Inventatorul paraşutei militare româneşti, necunoscut acasă, în Republica Moldova!

16
Mar,2017

3

Despre generalul Grigore Baștan, inventatorul paraşutei militare româneşti, care a deţinut 45 de ani un record naţional şi a sărit din avion cu fiul în braţe, pentru a face o demonstraţie, nu am aflat, cum ar fi fost firesc, de la școala din satul natal al său și al meu – satul Coșcodeni. Atât de bine au știut sovieticii să șteargă urmele istoriei… Dar azi, la peste douăzeci de ani de la ieșirea din URSS, să nu aibă acest mare erou al tuturor românilor un monument în satul unde a văzut lumina zilei și să rămână încă un necunoscut peste Prut, mi se pare nu doar o mare greșeală, dar și ignoranță crasă. Și dacă la Buzău există un monument în amintirea acestui mare om, la Coșcodeni de ce nu e? Sper că acest articol va ajunge și sub ochii celor în a căror puteri stă repararea acestei greșeli istorice și nu vor trece impasibili. În timp ce în România s-au scris cărți, s-a făcut „Fundația General Grigore Baștan” și s-au scris nenumărate articole despre această personalitate, în R. Moldova nimeni nici măcar nu pomenește acest nume.

Momente din activitatea organelor informative militare româneşti în preajma declanşării războiului antisovietic (1940-1941).

17
Oct,2016

1

În preajma războiului antisovietic, organele informative ale Armatei române paralel cu acţiunile informative desfăşurate de Serviciul Special de Informaţii al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (S.S.I.),[2] s-au implicat activ în activitatea de culegere a informaţiilor de pe Frontul din Est privind predispoziţia politico-militară şi potenţialul militar al Uniunii Sovietice.

Sursa informativă cea mai importantă o reprezentau refugiaţii din parte stângă a Prutului, veniţi în Vechiul Regat după anexarea Basarabiei şi nordului Bucovinei de către U.R.S.S. (în iunie 1940). În ziua de 2 septembrie 1940, a fost prins la trecerea Prutului, de către Compania de Grăniceri Răducăneni, basarabeanul Mihai Vidraşcu. În timpul interogatoriilor la care a fost supus, acesta a declarat că autorităţile sovietice din Basarabia l-au forţat să treacă în România şi să culeagă informaţii referitoare la starea de spirit din Armata română şi a populaţiei civile, să afle amplasamentele trupelor de grăniceri şi a unităţilor armatei de pe malul Prutului. În urma exploatării lui informative s-a stabilit că, în fiecare sat de pe malul Prutului sovieticii au amplasat câte un pichet de Grăniceri (Zastava), fiecare cu un efectiv de 34-36 soldaţi, dotat cu câte 4 cai, 2 câini şi un camion (cu capacitatea de 2 tone, vechi, de fabricaţie sovietică); la Nisporeni se afla Artileria Antiaeriană (A.A.) motorizată, cu circa 30-40 de piese; la Vărzăreşti s-au expropriat 100 ha. de pământ pe care s-a construit un aerodrom, unde se afla aviaţia sovietică (fără a se preciza ce unităţi şi câte aparate de zbor). Tot la Vărzăreşti se mai aflau vreo 20 de tancuri, foarte vechi; la Dănuţeni era un aerodrom cu 50-60 de avioane (bimotoare); la Brătuleanca se găsea un Centru de Informaţii, iar la Ungheni sovieticii aveau un Regiment de Infanterie (Nr. 53), cu o coloană de camioane (60-70 de maşini).