Poze de epocă: Pod (urile) peste Prut la Ungheni.

17
Mai,2017

6

Recent, am depistat în mediul virtual cîteva poze cu Podul ce leagă cele două maluri de Prut la Ungheni. În prima poză, al cărei autor germanul A. Wolkenberg, în prim plan este podul auto / pietonal, construit în secolul XIX pînă la construcția Calei ferate Tighina – Chișinău – Ungheni, distrus de în timpul celui de-al doilea război mondial

Taraclia – „perla” bulgarilor din Republica Moldova

14
Mai,2017

6

Orașul Taraclia din regiune Sud a Republicii Moldova este considerat „perla” minorității bulgare din Basarabia. Este cea mai mare localitate populată prepoderent de minoritatea bulgară, urmat de or. Bolgrad ( 17.4 mii loc, 8.2 mii minoritate bulgară), după 1991, reg. Odesa, Ucraina.

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei: Razdelinaia – Chișinău – Ungheni

12
Mai,2017

11

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei a pornit de la linia de cale ferată Balta—Odesa—Tiraspol. Partea integrantă a magistralei se constituia din secţiunile construite între staţiile Razdelinaia şi Kuciurgan şi tronsonul prelungit doi ani mai tîrziu (1865) Kuciurgan—Tiraspol.
Anume în acea perioadă în cercurile de „vîrf” ale puterii demarează discuţii aprinse privind continuarea lucrărilor de construcţie a primei căi ferate pe teritoriul Basarabiei. S-a decis a se relua construcţia liniei deja existente pe traseul Odesa—Raz­delinaia—Tiraspol. Prima linie de cale ferată urma să tra­verseze Basarabia de la est la vest, înspre Prut, urmînd să ajun­gă la Iaşi.
Magnatul feroviar baronul von Ungern-Sternberg a obţinut concesiunea din partea guvernului pentru continuarea con­strucţiei tronsonului feroviar Tiraspol pînă la Chişinău. Lucrările de construcţie înaintau cu greu, din cauza instabilităţii albiei rîului Nistru. În cele din urmă, podul feroviar peste rîu a fost construit.

Cum ar arăta Terra dacă toți ghețarii s-ar topi.

29
Noi,2016

4

Gheaţa nu a mai lipsit de pe planeta noastră din Eocen, de acum 34 milioane de ani. Dacă o astfel de perioadă s-ar repeta, nivelul mării ar creşte cu 65 de metri, ţărmurile s-ar schimba şi o bună parte a lumii aşa cum o ştim acum ar fi sub apă. National Geographic a realizat o serie de hărţi ale lumii inundate.

Ion Coşcodan – un luptător şi după detenţie. Armata Neagră.

19
Sep,2016

7

Valea Culei este o regiune care nu a beneficiat de „progresul” civilizaţiei sovietice, de aceea locuitorii raionului Ungheni, când vorbesc despre această zonă, o fac cu o anumită mândrie. Щdată ce calci în aceste sate, fiecare om trecut de prima tinereţe îţi povesteşte cu entuziasm de grupările militare care au luptat împotriva regimului sovietic. Astfel este şi istoria lui Ion Coşcodan, membru al Armatei Negre, basarabeanul care 25 de ani a fost în detenţie departe în GULAG (din 1951 pînă în 1975).

Ion Coşcodan s-a născut la 21 septembrie 1929 în comuna Condrăteşti, plasa Corneşti, judeţul Bălţi, într-o familie de ţărani mijlocaşi. A decedat în anul 2013.

În timpul României Mari a învăţat la şcoală în satul natal, unde a terminat patru clase primare. În momentul cînd teritoriul Basarabiei a fost ocupat de sovietici, familia sa se ocupa cu agricultura. Ion a învăţat la şcoala de mecanizaţie din orăşelul Corneşti şi a obţinut profesia de mecanizator. În anul 1949 a lucrat tractorist în localitate. În acelaşi an 1949 urma să fie recrutat în Armata Roşie. El, auzind că urma să fie înrolat în armată şi să fie dus pe front în Coreea, a evadat de la centrul de recrutare. Eschivarea de la înrolarea în armată era una dintre formele de rezistenţă antisovietică. Din momentul dezertării el a hotărît să se ascundă prin pădurile din zona Culei pînă cînd se va încheia perioada de recrutare, însă aici s-a întîlnit cu consăteanul său Ion Borş şi cu Ion Ganea, care l-au convins să li se alăture în Armata Neagră, pentru a lupta împotriva autorităţilor sovietice din această zonă a Culei. Astfel, timp de un an de zile a luptat alături de membrii organizaţiei antisovietice Armata Neagră împotriva regimului, terorizînd comuniştii şi funcţionarii sovietici din zona Culei. Pe parcursul anilor 1949-1950 Armata Neagră a întreprins o serie de măsuri pentru a zădărnici colectivizarea gospodăriilor ţărăneşti şi îndoctrinarea comunistă a populaţiei. Erau sprijiniţi de populaţia din sate. O astfel de acţiune, la care a participat şi Ion Coşcodan, a fost: „la data de 6 iunie 1950 în urma unui tir de arme a fost scoasă din funcţie maşina Comitetului Raional de partid Corneşti. După aceasta împreună cu Vasile Pleşca, Ion Borş şi Hariton Celpan au devastat clădirea sovietului sătesc Hîrceşti, deteriorînd centrala telefonică şi agresîndu-l pe preşedintele colhozului «Stalinski puti», Zmeevski N.S.”1. Ion Coşcodan a subliniat că Armata Neagră nu comitea acte de represiune asupra cetăţenilor simpli, ci doar asupra activiştilor de partid şi a funcţionarilor de stat.

Ucraina (conducerea) în viziunea ucr. Bogdan Proțișin (ukr. Процишин Богдан)

13
Apr,2016

0

Odată cu scandalul #panamapampers, mai multe scheme frauduloase au ieșit la iveală în întreaga lume. Prin aceste caricaturi, artistul ucrainean – Процишин Богдан, vrea să arată lumii viziunea sa asupra conducerii actuale a Ucrainei + bonus (F.R).

Istoria bisericii “Sf. Ierarh Nicolae” din cartierul Dănuţeni, or. Ungheni

7
Noi,2014

7

Acoperite cu paie şi stuf, iar mai târziu cu şindrilă, cu pereţi de lemn sau furci bătute cu lut, în cele mai dese cazuri lipsite de elementele reprezentative ale unui lăcaş de cult, bisericile săteşti concentrau în sine specificul cultural, istoric şi etnografic al Moldovei de odinioară. Retrospectiv, acestea constituie o mărturie de rezistenţă a credinţei şi spiritului naţional în condiţii vitrege. Unele dintre ele au supravieţuit până în zilele noastre. Multe însă au dispărut. Este firesc să ne întrebăm: de ce? Un posibil răspuns îl vom afla poate şi din cunoaşterea destinului bisericii “Sf. Nicolae” din cartierul Dănuţeni al oraşului Ungheni.

Podul Eiffel din Ungheni

6
Apr,2014

21

Cei care vor să admire de aproape monumentul proiectat şi construit de celebrul inginer francez nu au acces în zonă, pentru că podul feroviar delimitează hotarul dintre Republica Moldova şi România. Podul de peste Prut care leagă oraşele Iaşi şi Ungheni este inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

„Noi îl numim Turnul Eiffel culcat. Deşi este de o frumuseţe rară, acesta nu poate fi admirat de turişti, fiindcă este situat în zona de frontieră. În plus, este periculos pentru oameni. Oricând poate să treacă pe acolo trenul şi nu ai unde să te fereşti. Organizăm excursii, coordonate cu grănicerii, doar când ne vin delegaţii din străinătate”, povesteşte Alexandru Ambros, primar de Ungheni. Astfel de ocazii sunt însă foarte rare. Ultima dată colosul de metal a putut fi vizitat pe 27 aprilie, când s-au împlinit 135 de ani de la darea în explotare a podului proiectat de Gustave Eiffel. Atunci a fost organizată o petrecere chiar pe pod. Următorul tur va avea loc pe 1 septembrie cu ocazia Zilelor Ungheniului, când sunt aşteptate delegaţii din opt ţări”.

Vama R. Moldova vs Vama Ucraina (foto).

9
Iul,2012

16

În imagine, infrastructura în punctului de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina. Punctul vamal Basarabeasca – Serpniovo (Basarabeasca-Serpniovo (rutier), Statut – internațional, Orarul de lucru – 24/7, Telefon de contact – +373 297 25721).

Poze din 9 Iulie 2012.

Update: La 6 august 2017, după 5 ani, NICI O SCHIMBARE în partea Ucraineană!