Poze de epocă: Cum arăta Gara Feroviară din târgul Ungheni la 1915 – 1917

26
mart.,2018

8

Recent, am depistat în mediul virtual o poză în care este imortalizată clădirea Gării Feroviare din târgul Ungheni în perioada 1915 – 1917. În prezent, această construcție nu mai există.

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei: Razdelinaia – Chișinău – Ungheni

12
mai,2017

14

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei a pornit de la linia de cale ferată Balta—Odesa—Tiraspol. Partea integrantă a magistralei se constituia din secţiunile construite între staţiile Razdelinaia şi Kuciurgan şi tronsonul prelungit doi ani mai tîrziu (1865) Kuciurgan—Tiraspol.
Anume în acea perioadă în cercurile de „vîrf” ale puterii demarează discuţii aprinse privind continuarea lucrărilor de construcţie a primei căi ferate pe teritoriul Basarabiei. S-a decis a se relua construcţia liniei deja existente pe traseul Odesa—Raz­delinaia—Tiraspol. Prima linie de cale ferată urma să tra­verseze Basarabia de la est la vest, înspre Prut, urmînd să ajun­gă la Iaşi.
Magnatul feroviar baronul von Ungern-Sternberg a obţinut concesiunea din partea guvernului pentru continuarea con­strucţiei tronsonului feroviar Tiraspol pînă la Chişinău. Lucrările de construcţie înaintau cu greu, din cauza instabilităţii albiei rîului Nistru. În cele din urmă, podul feroviar peste rîu a fost construit.

„Reconstrucţia Ecologică” – idee de înverzire a mun. Ungheni, inspirată de peste Prut.

28
mart.,2017

10

Recent, am dat de un articol în pblicația online Adevărul prin care într-un oraş din județul Brașov, România, eşti obligat să plantezi copaci dacă vrei să construieşti. Astfel, câţi pomi fructiferi „te costă“ o casă / bloc ?

Proiectul în cauză a fost aprobat de Consiliul Local al or. Ghimbav (cca. 4700 loc /2011), printr-o hotărâre în care obligă orice localnic care solicită autorizaţie de construcţie să planteze copaci. Numărul de arbori reglementat este în funcţie de tipul şi dimensiunea clădirii ce urmează a fi construite.

Propunerea, denumită „Reconstrucţia Ecologică“, a venit de la cei doi consilieri locali ai Partidului Ecologist şi a fost votată în unaminitate în consiliul local. Decizia intră în vigoare la 1 aprilie.

Această idee poate fi cu ușurință implementată, inclusiv și în urba noastră, mai ales că dispunem de o sumedenie de terenuri publice care sunt într-o stare jalnică, și o mică revigorare, prin împădurire sau transformare în Parc ar fi chiar foarte benefică, atît pentru populația orașului, înverzirea și scăderea gradului de poluare, cît și pentru aspectul estetetic .

Ca terenuri, am identificat, în grabă, cîteva zone:
Sectorul Dănuțeni:
1. Albia rîului Băilești (deja secată);
2. Terenul din regiunea stației de pompare a apei: poreclit „De vale la Curte”;
3. Zona Maternității neterminate;
4. Terasele din Valea Rusului (hotarul cu sectorul Ungheni-Deal)
Sectorul Ungheni Vale / Ungheni Deal
1. În imediata apropiere a Plajei de la Prut;
2. Cursul inferior al rîului Delia (Între lacul Delia și rîul Prut)
3. Parcul Francez;
Sectorul Centru:
1. Scuarul Palatului de Cultură;
2. Terenul dintre Gară și lacul Delia, din regiunea Plajei orășenești pînă la ieșirea din oraș, pe direcția Chișinău;
Sectorul Cartierul Tineretului:
1. Regiunea Gării Berești;
2. Parcul Central;
3. Terenul vis-a-vis de Parcul Heliotermic;
Sectorul Berești și Vasilica (Mînzîteștii Vechi):
Din motive că nu prea cunosc aceste sectoare, nu mă pot expune. Însă, cei care cunosc, pot propune în comentarii, după care actualizez lista.

Originea toponimului Ungheni

11
mart.,2015

29

O legendă populară culeasă de folclorişti, spune despre începutul localităţii că pământul pe care este situat astăzi oraşul Ungheni aparţinea cândva unui oarecare boier Vasile Lupu din satul Unţeşti. Acesta, cică, ar fi avut o fiică frumoasă care într-o zi a fost furată de turci. Îndată s-a organizat o goană şi pe locul unde a fost eliberată, boierul a pus să fie construit un han. În timpul săpării fundaţiei, s-au descoperit copite de oaie, numite “unghii”, de unde şi denumirea – „Hanul Unghiilor”. Cu timpul, locul a devenit sat, iar numele său s-a transformat în Ungheni .

Numele iniţial al localităţii a fost Unghiul. Astfel s-a numit între anii 1462-1587 . Toponimicul respectiv îşi are originea în aspectul geografic al teritoriului pe care s-a constituit iniţial aşezarea, râul Prut formînd aici, prin o cotire brusca, un unghi perfect . Spre deosebire de alte localități Ungheniul n-a avut alte denumiri, fapt ce ne determină să constatăm continuitatea istorică și demografico-istorică a localității.

Așa dar, numele originar cu care apare înregistrat satul este Unghiul. Geografic, sursa îl situiază “mai jos de Fâlfoe pe Jijia…, cu două iezere care sunt între Prut şi între Jijia”. Din punct de vedere a realităţii geografice şi istorice actuale, actul generează o uşoară confuzie, deoarece localizarea aşezării se face pe partea dreaptă a Prutului care poartă aceeași denumire comuna Ungheni (România), iar numele cu care aceasta apare menţionată, astăzi nu mai există, fapt din care rezultă problema identităţii Unghiului de la 1462 cu Ungheniul actual.

Podul Eiffel din Ungheni

6
apr.,2014

23

Cei care vor să admire de aproape monumentul proiectat şi construit de celebrul inginer francez nu au acces în zonă, pentru că podul feroviar delimitează hotarul dintre Republica Moldova şi România. Podul de peste Prut care leagă oraşele Iaşi şi Ungheni este inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

„Noi îl numim Turnul Eiffel culcat. Deşi este de o frumuseţe rară, acesta nu poate fi admirat de turişti, fiindcă este situat în zona de frontieră. În plus, este periculos pentru oameni. Oricând poate să treacă pe acolo trenul şi nu ai unde să te fereşti. Organizăm excursii, coordonate cu grănicerii, doar când ne vin delegaţii din străinătate”, povesteşte Alexandru Ambros, primar de Ungheni. Astfel de ocazii sunt însă foarte rare. Ultima dată colosul de metal a putut fi vizitat pe 27 aprilie, când s-au împlinit 135 de ani de la darea în explotare a podului proiectat de Gustave Eiffel. Atunci a fost organizată o petrecere chiar pe pod. Următorul tur va avea loc pe 1 septembrie cu ocazia Zilelor Ungheniului, când sunt aşteptate delegaţii din opt ţări”.

Vladimir Voronin, implicat în scandaluri de corupţie, la Ungheni

3
oct.,2013

3

Actualul şef al PCRM a fost implicat în anii ’70 într-o schemă frauduloasă prin care reprezentanţii nomenclaturii primeau apartamente chiar dacă aveau spaţiu locativ, în timp ce muncitorii locuiau în vagonete şi barăci. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ ARHIVELE COMUNISMULUI Vladimir…