Ion Coşcodan – un luptător şi după detenţie. Armata Neagră.

19
Sep,2016

7

Valea Culei este o regiune care nu a beneficiat de „progresul” civilizaţiei sovietice, de aceea locuitorii raionului Ungheni, când vorbesc despre această zonă, o fac cu o anumită mândrie. Щdată ce calci în aceste sate, fiecare om trecut de prima tinereţe îţi povesteşte cu entuziasm de grupările militare care au luptat împotriva regimului sovietic. Astfel este şi istoria lui Ion Coşcodan, membru al Armatei Negre, basarabeanul care 25 de ani a fost în detenţie departe în GULAG (din 1951 pînă în 1975).

Ion Coşcodan s-a născut la 21 septembrie 1929 în comuna Condrăteşti, plasa Corneşti, judeţul Bălţi, într-o familie de ţărani mijlocaşi. A decedat în anul 2013.

În timpul României Mari a învăţat la şcoală în satul natal, unde a terminat patru clase primare. În momentul cînd teritoriul Basarabiei a fost ocupat de sovietici, familia sa se ocupa cu agricultura. Ion a învăţat la şcoala de mecanizaţie din orăşelul Corneşti şi a obţinut profesia de mecanizator. În anul 1949 a lucrat tractorist în localitate. În acelaşi an 1949 urma să fie recrutat în Armata Roşie. El, auzind că urma să fie înrolat în armată şi să fie dus pe front în Coreea, a evadat de la centrul de recrutare. Eschivarea de la înrolarea în armată era una dintre formele de rezistenţă antisovietică. Din momentul dezertării el a hotărît să se ascundă prin pădurile din zona Culei pînă cînd se va încheia perioada de recrutare, însă aici s-a întîlnit cu consăteanul său Ion Borş şi cu Ion Ganea, care l-au convins să li se alăture în Armata Neagră, pentru a lupta împotriva autorităţilor sovietice din această zonă a Culei. Astfel, timp de un an de zile a luptat alături de membrii organizaţiei antisovietice Armata Neagră împotriva regimului, terorizînd comuniştii şi funcţionarii sovietici din zona Culei. Pe parcursul anilor 1949-1950 Armata Neagră a întreprins o serie de măsuri pentru a zădărnici colectivizarea gospodăriilor ţărăneşti şi îndoctrinarea comunistă a populaţiei. Erau sprijiniţi de populaţia din sate. O astfel de acţiune, la care a participat şi Ion Coşcodan, a fost: „la data de 6 iunie 1950 în urma unui tir de arme a fost scoasă din funcţie maşina Comitetului Raional de partid Corneşti. După aceasta împreună cu Vasile Pleşca, Ion Borş şi Hariton Celpan au devastat clădirea sovietului sătesc Hîrceşti, deteriorînd centrala telefonică şi agresîndu-l pe preşedintele colhozului «Stalinski puti», Zmeevski N.S.”1. Ion Coşcodan a subliniat că Armata Neagră nu comitea acte de represiune asupra cetăţenilor simpli, ci doar asupra activiştilor de partid şi a funcţionarilor de stat.

Originea toponimului Ungheni

11
Mar,2015

26

O legendă populară culeasă de folclorişti, spune despre începutul localităţii că pământul pe care este situat astăzi oraşul Ungheni aparţinea cândva unui oarecare boier Vasile Lupu din satul Unţeşti. Acesta, cică, ar fi avut o fiică frumoasă care într-o zi a fost furată de turci. Îndată s-a organizat o goană şi pe locul unde a fost eliberată, boierul a pus să fie construit un han. În timpul săpării fundaţiei, s-au descoperit copite de oaie, numite “unghii”, de unde şi denumirea – „Hanul Unghiilor”. Cu timpul, locul a devenit sat, iar numele său s-a transformat în Ungheni .

Numele iniţial al localităţii a fost Unghiul. Astfel s-a numit între anii 1462-1587 . Toponimicul respectiv îşi are originea în aspectul geografic al teritoriului pe care s-a constituit iniţial aşezarea, râul Prut formînd aici, prin o cotire brusca, un unghi perfect . Spre deosebire de alte localități Ungheniul n-a avut alte denumiri, fapt ce ne determină să constatăm continuitatea istorică și demografico-istorică a localității.

Așa dar, numele originar cu care apare înregistrat satul este Unghiul. Geografic, sursa îl situiază “mai jos de Fâlfoe pe Jijia…, cu două iezere care sunt între Prut şi între Jijia”. Din punct de vedere a realităţii geografice şi istorice actuale, actul generează o uşoară confuzie, deoarece localizarea aşezării se face pe partea dreaptă a Prutului care poartă aceeași denumire comuna Ungheni (România), iar numele cu care aceasta apare menţionată, astăzi nu mai există, fapt din care rezultă problema identităţii Unghiului de la 1462 cu Ungheniul actual.

Podul Eiffel din Ungheni

6
Apr,2014

21

Cei care vor să admire de aproape monumentul proiectat şi construit de celebrul inginer francez nu au acces în zonă, pentru că podul feroviar delimitează hotarul dintre Republica Moldova şi România. Podul de peste Prut care leagă oraşele Iaşi şi Ungheni este inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

„Noi îl numim Turnul Eiffel culcat. Deşi este de o frumuseţe rară, acesta nu poate fi admirat de turişti, fiindcă este situat în zona de frontieră. În plus, este periculos pentru oameni. Oricând poate să treacă pe acolo trenul şi nu ai unde să te fereşti. Organizăm excursii, coordonate cu grănicerii, doar când ne vin delegaţii din străinătate”, povesteşte Alexandru Ambros, primar de Ungheni. Astfel de ocazii sunt însă foarte rare. Ultima dată colosul de metal a putut fi vizitat pe 27 aprilie, când s-au împlinit 135 de ani de la darea în explotare a podului proiectat de Gustave Eiffel. Atunci a fost organizată o petrecere chiar pe pod. Următorul tur va avea loc pe 1 septembrie cu ocazia Zilelor Ungheniului, când sunt aşteptate delegaţii din opt ţări”.