Grupului de Actiune Locala (GAL) „Subregiunea Cula” – Soluție Europeană pentru reanimarea satelor de pe Valea Culei

11
Iun,2018

0

„La 6 iunie curent, a fost anuntata înregistrarea oficială a Grupului de Acțiune Locală „Subregiunea Cula”. Felicitări tuturor primărilor care au susținut această inițiativa importantă pentru toate localitățile în care exista dorința de schimbare, de atragere de resurse pentru dezvoltare, locuri de munca si infrastructura cu servicii moderne.
Felicitări celor care au contribuit la nașterea primului GAL din raionul Ungheni. Certificatul de inregistrare No.57-02/1-5 din 18 aprilie, inscrisul IDNO 1018620002271 în Registrul de stat al persoanelor juridice. Sa fie de bun augur!”, se arată într-o postare din 6 iunie 2018 pe pagina de facebook Subregiunea Zona Culei

Video: 30 de elevi și șase profesori din s. Curtoaia, r. Ungheni, merg de o săptămână cca 1 kilometru pe jos, prin pădure, ca să ajungă la școală?

22
Mar,2018

2

Rectificare: În articolul realizat de ProTV, jurnaliștii televiziunii nu s-au încumetat să verifice distanța reală (până la 1 km), dar au menționat de distanța pe care o parcurge zilnic autobusul școlar pe traseul L376.6 (cca 4 km), care constitue calea de acces din Hârcești spre s. Curtoaia, com. Condrătești. Însă, modul de deplasării a copiilor către instituția de învățământ din Hârcești, rămâne o problemă. Sper că în termeni proximi, Consiliul Raional Ungheni va întreprinde măsuri în vederea reabilitării traseului raional „L376.6. Drum de acces spre s. Curtoaia”.  

Merg în fiecare zi patru kilometri pe jos, prin pădure ca să ajungă la școala. Cca 30 de elevi și șase profesori dintr-un sat din Ungheni fac acest efort de o săptămână pentru ca autobuzul școlar nu poate străbate un drum stricat și acoperit de zăpadă. Primarul comunei Hârcești din r. Ungheni spune că nu are ce face pentru ca nu sunt bani ca să repare drumul, comunică ProTV

Care sunt localitățile din Ungheni care vor beneficia de alocații financiare pentru reparația drumurilor locale în 2018

12
Mar,2018

1

În cadrul Ședinței Guvernului din 12 martie 2018, Cabinetul de miniștri a aprobat Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2018 și Programului de reparație periodică a drumurilor publice naționale (în limitele localităților), locale, comunale și străzi, în care a fost alocat cca 1 mlrd de lei din Fondul Rutier.

Energie regenerabilă în r. Ungheni: O turbină eoliană va fi instalată în curând în preajma satului Mircești.

11
Mar,2018

2

O turbină eoliană vă fi instalată în viitorul apropiat pe unul dealurile localității Mircești din comuna Boghenii Noi, raionul Ungheni.
Această centrală urmează a fi prima instalație de acest gen de pe Valea Culei, cât și din r. Ungheni care urmează a transforma Energia eoliană sau energia vântului, ca formă de energie regenerabilă în energie electrică. 

Hârcești, a 4-a localitate din r. Ungheni semnatară al „Declarației” de UNIRE. Întrebare veche: Cum rămâne cu Municipiul ?!

5
Mar,2018

3

La 159 de ani de la Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, Consiliile locale al localităților Măgurele, Coșeni, Sinești, și Hârcești din r. UNGHENI, „în numele locuitorilor Moldovei răsăritene, în general, și al cetățenilor comunei Hârcești, în…

Mărturii din Siberia de Gheață: Istoria Anei Borș din s. Condrătești, r. Ungheni, deportată de către regimul comunist în primu val de deportări – 13 iunie 1941

13
Iun,2017

5

Operațiunea de deportare a Românilor din Basarabia și Bucovina de Nord a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940.

Urmau să fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 să fie arestate, iar restul 26.173 de persoane – deportate (inclusiv 5.033 persoane arestate și 14.542 persoane deportate din RSS Moldovenească).

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al securității bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Într-un sfert de oră să fiți gata!, acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmplate, neînțelegând unde merg și de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și binevoitorul sau binefăcătorul care a denunțat familia și, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze elementele periculoase.

Deportaților le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preț sau mai util în bagajele celor deportați le împărțeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Îndată, erau urcați în camioane sau chiar – în unele sate – în căruțe, fiind duși până la gara de trenuri.

În stațiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separați în felul următor: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici și bătrânii – aparte. A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, câte 70-100 persoane, fără apă și hrană. Pe vagoane scria: Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic. Ieșiți-le în cale cu flori! sau Emigranți voluntari.

În Basarabia, 90 vagoane au pornit din stația Taraclia, 44 vagoane – din stația Basarabeasca, 44 vagoane – din stația Căușeni, 48 vagoane – din stația Tighina, 187 vagoane – din stația Chișinău, 48 vagoane – din stația Ungheni, 83 vagoane – din stația Ocnița, 133 vagoane – din stația Bălți, 73 vagoane – din stația Florești, 40 vagoane – din stația Râbnița, 38 vagoane – din stația Bolgrad, 103 vagoane – din stația Arțiz, 340 vagoane – din stația Cernăuți.[5]

Din Basarabia în Siberia. Istoria Familiei Nastas din com. Condrătești, r. Ungheni. Partea III

6
Iun,2017

2

Nastas Vasilița și Eugen au încercat să își returneze averea confiscată în 1941. Au adunat o mulțime de hîrtii, au trecut prin multe instanțe. Sperau să întoarcă ce a fost a lor cîndva. Și chiar sa decis să plătească le fie acordate despăgubiri în valoare de – 90 de lei. Această sumă, schimbată în ruble în 2006, constituia 65 de ruble – mai puțin chiar și pentru un bilet la tren de la Asino la Tomsk [1]. Aceasta a fost mărimea compensării averii pierdute; „fericitei“ și reci copilării. Compensarea patriei pierdute.

1.Notă: Autoarea, posibil din necunoștință de cauză, face vinovată Republica Moldova de compensațiile mici, însă, uită să menționeze că moștenitoare a tuturor averilor URSS a fost Federația Rusă, stat care și după 1992, a început un război, în Stînga Nistrului cu autoritățile constituționale ale Republicii Moldova, stat care și în 2017 finanțează separatismul și luptă contra Kiev-ului pe teritoriul constituțional ucrainean

Din Basarabia în Siberia. Istoria Familiei Năstas din com. Condrătești, r. Ungheni. Partea I

2
Iun,2017

6

După capturarea Basarabiei în 1940, a început, ca de obicei sovietizarea: arestări, execuții și deportări. O pagină tragică în istoria Moldovei este „epurarea din spatele frontului“: deportarea din 13 iunie 1941, când 22.5 mii de oameni au fost deportați în Siberia și Kazahstan .. Printre fiind și familia strămoșilor ei.

Exilații din RSS Moldovenească, au fost deportați în Republica Sovietică Socialistă Kazahă, regiunile Republica Komi, Krasnoiarsk, Omsk și Novosibirsk. În general, numărul de victime ale represiunii în Moldova, potrivit estimărilor diferite este de 30 389 de persoane.

În total, au suferit în timpul deportării în masă din mai-iunie 1941 cca 106000 de persoane: 87.000 exilați și 19 de mii de prizonieri în lagărele de muncă.

Exilarea în lagărul de muncă a străbunicilor Iulie a început cu satul Asino, regiunea Novosibirsk, și sa încheiat în acelaș sat Asino, numai de data aceasta din regiunea Tomsk.

Zeci de mii de oameni ca bunicii mei, au fost exilați în regiunile Novosibirsk și Tomsk. Supraviețuitorii au putut să se întoarcă acasă doar în a doua jumătate a anilor 1950. Cei mai mulți nu mai sunt în viață, iar copii lor astăzi în sunt bătrîni. Povestea exilului lor pe pământurile Tomskului nu a fost încă scris. Sunt prea multe „pete albe“ – pentru mulți ani s-au ascuns cu atenție faptele inumane ale autorităților: represiunea sângeroasă, existența bestială și distrugere în masă, în special a persoanelor în vârstă și a copiilor. Nu există nici măcar numărul exact de basarabeni – deportaților de autoritățile sovietice.

Arhivele comunismului – masacrul din Basarabia: Ghiliceni, Dumbrăviţa şi Bocancea, mai 1944

8
Mai,2017

4

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Armata Sovietică a tras în civilii din mai multe sate din Basarabia care refuzau să fie evacuaţi.

Acum 70 de ani, la luna mai, locuitorii mai multor sate din judeţul Orhei s-au opus ordinului militarilor sovietici privind evacuarea de pe linia frontului. Nesupunerea s-a încheiat cu un masacru.
În urma unei provocări, un batalion de soldaţi aduşi pentru a-i forţa pe localnici să se mute a tras în populaţia civilă, omorând pe loc opt persoane şi rănind grav alte patru, dintre care doi bărbaţi au decedat până la proces. 14 oameni dintre cei care au opus rezistenţă au fost condamnaţi la ani grei de gulag.

Grigore Baștan, născut în s. Flămînzeni (com. Coșcodeni) – Inventatorul paraşutei militare româneşti, necunoscut acasă, în Republica Moldova!

16
Mar,2017

3

Despre generalul Grigore Baștan, inventatorul paraşutei militare româneşti, care a deţinut 45 de ani un record naţional şi a sărit din avion cu fiul în braţe, pentru a face o demonstraţie, nu am aflat, cum ar fi fost firesc, de la școala din satul natal al său și al meu – satul Coșcodeni. Atât de bine au știut sovieticii să șteargă urmele istoriei… Dar azi, la peste douăzeci de ani de la ieșirea din URSS, să nu aibă acest mare erou al tuturor românilor un monument în satul unde a văzut lumina zilei și să rămână încă un necunoscut peste Prut, mi se pare nu doar o mare greșeală, dar și ignoranță crasă. Și dacă la Buzău există un monument în amintirea acestui mare om, la Coșcodeni de ce nu e? Sper că acest articol va ajunge și sub ochii celor în a căror puteri stă repararea acestei greșeli istorice și nu vor trece impasibili. În timp ce în România s-au scris cărți, s-a făcut „Fundația General Grigore Baștan” și s-au scris nenumărate articole despre această personalitate, în R. Moldova nimeni nici măcar nu pomenește acest nume.