Din Basarabia în Siberia. Istoria Familiei Nastas din com. Condrătești, r. Ungheni. Partea II

5
iun.,2017

3

Cum a putut Vasile a trăit după despărțirea cu familia?

Trenul (eșalonul) din 10 iulie 1941, a ajuns în regiunea Sverdlovsk, or. Kozilchak, tabără NKVD – Ivdelski . În cîteva zile, fost întocmite toate documentele necesare (de incriminare), au fost preluate amprentele digitale, a fost petrecută interogarea și salubrizarea vagoanelor. Cîteva dintre actele de incriminare:

Formular pentru dosarul personal №6
1. Nume – Nastas
2. Nume – Vasile
3. Prenume – Safronie
4. Anul nașterii – 1909
5. Locul nașterii – s. Condrătești, județul Bălți
6. Reședința – s. Condrătești, județul Bălți
7. Naționalitatea – Moldovean / Român
8. Poziția socială – țăran – chiabur / culac
9. Afilierea politică – membru al Partidului Liberal
10. Serviciu în organe – nu
11 Ocupații și profesia – Fierar
12. Locul aflării – în tabăra NKVD Ivdelsky, „10” iulie 1941
Or. Kozilchak, pe etape
Înălțimea – 1,66 metri
Structura corpului – normală
Culoarea părului – maro
Culoarea ochilor – gri
Nasul – drept
Întocmit în Punctul de control al taberei NKVD Ivdelsky
„15” iulie 1941
Șef al Taberei
Semnătura grefierului
„Controlul medical primar
08.06.1941 – a fost sănătos ( semnătura medicului)
30.10.1941 se observă malnutriție slabă (semnătura medicului)
22.02.1942 – Pelagra de Kokeksiya
I și II în 6 luni (semnătura medic)
Din certificat se poate observa că Vasile a ajuns sănătos în tabără, dar dupa 3 luni, a fost diagnosticat „malnutriție slabă“ și deja peste 10 luni era bolnav de „Pelagra de Kokeksiya”.

În tabără, Vasile a lucrat la prelucrarea lemnului. În cazul în care deținuții efectuau zilnic rata de tăiere, acestea primeau 600 de grame de pâine per 24h. În cazul în nu aveau puterea de a îndeplini norma – acesta primea doar 300 gr. de pâine.

Ion Coşcodan – un luptător şi după detenţie. Armata Neagră.

19
sept.,2016

9

Valea Culei este o regiune care nu a beneficiat de „progresul” civilizaţiei sovietice, de aceea locuitorii raionului Ungheni, când vorbesc despre această zonă, o fac cu o anumită mândrie. Щdată ce calci în aceste sate, fiecare om trecut de prima tinereţe îţi povesteşte cu entuziasm de grupările militare care au luptat împotriva regimului sovietic. Astfel este şi istoria lui Ion Coşcodan, membru al Armatei Negre, basarabeanul care 25 de ani a fost în detenţie departe în GULAG (din 1951 pînă în 1975).

Ion Coşcodan s-a născut la 21 septembrie 1929 în comuna Condrăteşti, plasa Corneşti, judeţul Bălţi, într-o familie de ţărani mijlocaşi. A decedat în anul 2013.

În timpul României Mari a învăţat la şcoală în satul natal, unde a terminat patru clase primare. În momentul cînd teritoriul Basarabiei a fost ocupat de sovietici, familia sa se ocupa cu agricultura. Ion a învăţat la şcoala de mecanizaţie din orăşelul Corneşti şi a obţinut profesia de mecanizator. În anul 1949 a lucrat tractorist în localitate. În acelaşi an 1949 urma să fie recrutat în Armata Roşie. El, auzind că urma să fie înrolat în armată şi să fie dus pe front în Coreea, a evadat de la centrul de recrutare. Eschivarea de la înrolarea în armată era una dintre formele de rezistenţă antisovietică. Din momentul dezertării el a hotărît să se ascundă prin pădurile din zona Culei pînă cînd se va încheia perioada de recrutare, însă aici s-a întîlnit cu consăteanul său Ion Borş şi cu Ion Ganea, care l-au convins să li se alăture în Armata Neagră, pentru a lupta împotriva autorităţilor sovietice din această zonă a Culei. Astfel, timp de un an de zile a luptat alături de membrii organizaţiei antisovietice Armata Neagră împotriva regimului, terorizînd comuniştii şi funcţionarii sovietici din zona Culei. Pe parcursul anilor 1949-1950 Armata Neagră a întreprins o serie de măsuri pentru a zădărnici colectivizarea gospodăriilor ţărăneşti şi îndoctrinarea comunistă a populaţiei. Erau sprijiniţi de populaţia din sate. O astfel de acţiune, la care a participat şi Ion Coşcodan, a fost: „la data de 6 iunie 1950 în urma unui tir de arme a fost scoasă din funcţie maşina Comitetului Raional de partid Corneşti. După aceasta împreună cu Vasile Pleşca, Ion Borş şi Hariton Celpan au devastat clădirea sovietului sătesc Hîrceşti, deteriorînd centrala telefonică şi agresîndu-l pe preşedintele colhozului «Stalinski puti», Zmeevski N.S.”1. Ion Coşcodan a subliniat că Armata Neagră nu comitea acte de represiune asupra cetăţenilor simpli, ci doar asupra activiştilor de partid şi a funcţionarilor de stat.

Despre comunitatea Basarabenilor din Kazahstan.

2
ian.,2013

2

Vasile SOARE Ambasadorul României în Kazahstan, Kârgâzstan şi Tajikistan 19 aprilie 2006 Comunitea izolată de români basarabeni din regiunea Aktubinsk, nordul Kazahstanului. Între 12-17 aprilie 2006, am efectuat o deplasare în regiunea Aktubinsk din nord-estul Kazahstanului, la 2220 km nord…