Descoperă Ucraina de Vest: Municipiul Uzhorod

16
Mar,2018

1

În contextul călătoriei mele „Descoperă Ucraina de Vest” ce a cuprins regiunile geografică și istorice Bucovina, Galiția, Transcarpatia cu principale orașe Cernăuți, Ivano-Frankovsk, Hotin, Liov, Ternopil, Ujhorod, Muncaci, am decis să public într-o serie de articole detaliate, cu referire la câteva obiective mai importante din acest traseu turistic.

Descoperă Ucraina de Vest: Regiunea Transcarpatia

2
Mar,2018

2

Transcarpatia (în ucraineană Закарпатська область, transliterat Zakarpatska oblast) este o regiune din Ucraina. Capitala sa este orașul Ujhorod. S-a constituit în 1919 și 1939 respectiv ca republică Huțulă și ca stat Carpato-Ucrainean, fiind în ambele cazuri, desființată și anexată respectiv de Ungaria sovietică și de Ungaria horthystă.

În ultimii 100 de ani, regiunea a făcut parte din Imperiul Austru-Ungar, Ungaria, România, Cehoslovacia (Slovacia), Germania, URSS și Ucraina.

Descoperă Ucraina de Vest: Stațiunile Krasya – Perla regiunii Transcarpatia și Mejgoria (Boureni)

27
Feb,2018

3

În contextul călătoriei mele „Descoperă Ucraina de Vest” ce a cuprins regiunile geografică și istorice Bucovina, Galiția, Transcarpatia cu principale orașe Cernăuți, Ivano-Frankovsk, Hotin, Liov, Ternopil, Ujhorod, Muncaci, am decis să public într-o serie de articole detaliate, cu referire la câteva obiective mai importante din acest traseu turistic.
Călătoria a durat 6 zile și a cuprins o distanță de 2200 km.

Descoperă Ucraina de Vest. EuroTur marca Bodrug.eu

25
Feb,2018

4

Ucraina de Vest (în ucraineană: Західна Україна; Zahidna Ucraina) este o regiune geografică și istorică, care include teritoriile vestice ale Ucrainei. Orașe principale sunt Cernăuți, Ivano-Frankovsk, Hotin, Liov, Ternopil, Ujhorod, Muncaci, Colomea și altele. Ucraina de Vest nu este o subdiviziune administrativă a Ucrainei. Aceasta este definită în principal în…

Conceptul „Intermarium” – proiectul noii ordini geopolitice în Europa centrală

18
Noi,2017

2

Intermarium, ca şi concept geopolitic al noii ordini în Europa centrală, a început să prindă contur după ce Rusia a revenit la statutul de putere regională şi este compus din statele baltice, Polonia, Slovacia, România, Ungaria, Ucraina şi Bulgaria și Republica Moldova. Vor reuşi oare aceste state să descurajeze orice mişcare potenţială a Rusiei către Vestul Europei?

Conceptul geopolitic „Intermarium” abia a început să prindă contur şi deja dă semne de extindere. Spre sud-est spre Marea Adriatică? La toate aceste întrebări, precum şi la alte probleme privind armonizarea politico-economică a statelor componente sau cum ar putea fi eliminate obstacolele apărute în realizarea proiectului se va încerca să se răspundă în cadrul Forumului Internaţional „Intermarium – de la proiect informaţional la realitate civilizaţională”.

Din Gdansk la Galați, prin Ungheni: Proiectul canalului navigabil Marea Baltică – Marea Neagră / Mediterană

18
Oct,2017

5

Proiectul Canalului Navigabil Gdansk – Giurgiulești / Galați, care ar urma să facă legătura între Marea Baltică și Marea Neagră.
Dacă s-ar realiza acest proiect, municipiile Ungheni și Iași, inclusiv or. Cernăuți, ar deveni porturi fluviale interne de importanță strategică pentru trazitul de mărfuri, pe cale fluvială, din Marea Baltică la Marea Neagră.

În urmă cu câteva zeci de ani proiectul era facilitat și prin faptul că Prutul era navigabil. După cel de-al doilea război mondial, Prutul a devenit granița de vest a URSS și autoritățile de la Moscova au interzis navigația

Mărturii din Siberia de Gheață: Istoria Anei Borș din s. Condrătești, r. Ungheni, deportată de către regimul comunist în primu val de deportări – 13 iunie 1941

13
Iun,2017

4

Operațiunea de deportare a Românilor din Basarabia și Bucovina de Nord a început în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940.

Urmau să fie ridicate 32.423 persoane, dintre care 6.250 să fie arestate, iar restul 26.173 de persoane – deportate (inclusiv 5.033 persoane arestate și 14.542 persoane deportate din RSS Moldovenească).

De obicei, o echipă formată din doi-trei militari înarmați și un lucrător al securității bătea la geamul casei, în plină noapte, luând prin surprindere gospodarii. Într-un sfert de oră să fiți gata!, acesta era ordinul care li se dădea oamenilor cuprinși în spaimă de cele întâmplate, neînțelegând unde merg și de ce. Deseori, printre cei care veneau să ridice oamenii se găsea și binevoitorul sau binefăcătorul care a denunțat familia și, astfel, ajuta NKVD-ul să depisteze elementele periculoase.

Deportaților le era permis să ia câte 10 kg de fiecare persoană, numai că, de multe ori, tot ce era mai de preț sau mai util în bagajele celor deportați le împărțeau între ei cei care i-au ridicat în miez de noapte. Îndată, erau urcați în camioane sau chiar – în unele sate – în căruțe, fiind duși până la gara de trenuri.

În stațiile de cale ferată, membrii fiecărei familii erau separați în felul următor: capii de familii într-o parte, tinerii peste 18 ani în altă parte, iar femeile cu copii mici și bătrânii – aparte. A urmat îmbarcarea în vagoanele de marfă, câte 70-100 persoane, fără apă și hrană. Pe vagoane scria: Tren cu muncitori români care au fugit din România, de sub jugul boierilor, ca să vină în raiul sovietic. Ieșiți-le în cale cu flori! sau Emigranți voluntari.

În Basarabia, 90 vagoane au pornit din stația Taraclia, 44 vagoane – din stația Basarabeasca, 44 vagoane – din stația Căușeni, 48 vagoane – din stația Tighina, 187 vagoane – din stația Chișinău, 48 vagoane – din stația Ungheni, 83 vagoane – din stația Ocnița, 133 vagoane – din stația Bălți, 73 vagoane – din stația Florești, 40 vagoane – din stația Râbnița, 38 vagoane – din stația Bolgrad, 103 vagoane – din stația Arțiz, 340 vagoane – din stația Cernăuți.[5]

Senatul SUA susține Reunirea (Republica) Moldovei cu România. DOCUMENT INEDIT

14
Oct,2016

2

SUA a recunosc dreptul Reunificării Moldovei cu România! În 28 Iunie 1991 Senatul SUA a emis rezoluția 148, prin care hotărăște că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova. Citește documentul ascuns opiniei publice de politicienii din România și Moldova!

”CONGRESUL 102

SESIUNEA 1

Rezoluția Senatului 148

Pentru a exprima convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susţină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova şi Bucovina de Nord.

ÎN SENATUL STATELOR UNITE

Bisericile din Moldova și Ucraina – business de succes. Investigație marca anticorupție.md

26
Apr,2016

3

Din lăcaș sfânt, în afacere de succes. Sute de biserici ortodoxe din Republica Moldova și Ucraina au devenit adevărate surse de profit pentru preoți. Din banii obținuți de la enoriași unii slujitori ai bisericii reușesc să-și înalțe case luxoase, să-și cumpere automobile scumpe și să trăiască pe picior larg.

Masacru de la Fântâna Albă sau Cruzimea sovieticilor în Katyn-ul românesc.

1
Apr,2013

13

Masacrul de la Fântâna Albă este supranumit şi Katyn-ul românesc. Este unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria românilor. Măcelul a fost declanşat în momentul în care în jur de 3000 de români au încercat să treacă graniţa sovieto-română trasată ca urmare a ultimatumului din iunie 1940 prin care România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu cu peste 3 milioane de locuitori.

Trecuseră doar 10 luni de când România fusese obligată să-i cedeze Uniunii Sovietice teritoriul din nordul Bucovinei. Luaţi prin surprindere, doar 7.000 de români din cele 3 milioane au reuşit să se întoarcă în România. Autorităţile sovietice i-au declarat “trădători de ţară”.

La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea granițeiLocul masacrului de la Fîntîna Albă în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.

După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul.