Oficial: Localitățile prin care va trece gazoductul Ungheni – Chișinău

26
iul.,2017

4

Astfel, prin Legea nr. 105 din 09.06.2017 privind declararea utilității publice de interes național a lucrărilor de construcție a conductei de transport gaze pe direcția Ungheni-Chișinău, obiecte ale exproprierii (inclusiv temporar, pe perioada de construcţie a obiectivului specificat la art.1 al prezentei legi) sunt bunurile imobile (terenuri) proprietate privată şi proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale, situate în intravilanul mun. Chişinău și extravilanul următoarelor localităţi:

1. Mun. Chișinău – comunele Tohatin, Stăuceni, Grătiești și satul Ghidighici;
2. Raionul Strășeni – satele Sireți, Roșcani, Negrești, Căpriana, Vorniceni și comunele Rădeni, Ghelăuza, Pănășești;
3. Raionul Călărași – comuna Tuzara, satele Pitușca, Nișcani, Temeleuți, Peticeni, Vălcineț, Sadova și orașul Călărași;
4. Raionul Nisporeni – satul Milești;
5. Raionul Ungheni – comunele Alexeevca, Pîrlița, Todirești și satul Rădenii Vechi.

Raionul Ungheni nu va profita de trasee pe care se va circula cu 110 km/h. De ce?!

27
iun.,2017

6

Ieri,26 iunie 2017, într-un interviu acordat pentru BizLaw.md, vice-ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Anatol Usatâi, a menționat că

„Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor a identificat două porțiuni de traseu pe unde se va putea circula cu 110 km la oră, potrivit ultimelor modificări la Regulamentul circulației rutiere. Este vorba de două segmente, care vor primi numele de autostradă. La intrarea și ieșirea de pe acestea va fi amplasat indicatorul rutier 5.2 (autostradă). download download (1) ”

Potrivit viceministrului Transporturilor, prima porțiune a fost indentificată pe traseul M2 Chișinău-Orhei. Circulația cu 110 km la oră va fi permisă pe un segment de 7 km, între localitățile Micăuți și Peresecina. Viceministrul a mai declarat că această porțiune de drum, corespunde standardelor unei autostrăzi: are bandă de separare a carosabilelor și câte două benzi de circulație în ambele sensuri.

Cea de-a doua porțiune de drum, indentificată de Ministerul Transporturilor, este pe M3 Chișinău-Cimișlia. Aici se va putea circula cu 110 km/h pe un segment de 30 de kilometri. Pe acest tronson de drum urmează a fi efectuate lucrări. Mai exact, pe porțiunea respectivă trebuie să fie construită banda de separare.

Potrivit Regulamentului circulației rutiere, autostrada este drumul construit sau amenajat și semnalizat cu indicatorul 5.2, care are carosabilele despărțite prin banda de separare, iar în lipsa acesteia – prin alte mijloace. Autostrada este destinată exclusiv circulației autovehiculelor cu mare viteză, neavând intersectări la același nivel cu alte drumuri, căi ferate și treceri de pietoni.

Totodată, site-ul iPrut.ro, referinduse la sursa BizLaw. md comunic că:

Amintim că, Guvernul a aprobat modificări la Regulamentul circulației rutiere. Acestea încă nu au fost publicate în Monitorul Oficial. Una dintre modificări majorează limita de viteză de la 90 km/h la 110 km/h, pe unele porțiuni, identificate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor.

Potrivit noilor modificărilor, în cazul în care siguranța traficului este garantată, pe anumite sectoare de drum, pentru autoturismele și autocamioanele, cu greutatea ce nu depășește 3,5 tone, limita de 90 km/h va fi majorată până la 110 km/h. La fel, pentru camioanele cu greutatea mai mare de 3,5 tone și pentru vehiculele care tractează o remorcă, dar nu depășesc greutatea de 3,5 tone, limita de 70 km/h să fie majorată până la 90 km/h.

În cazuri de precipitaţii abundente, ceaţă sau când drumurile sunt acoperite de gheaţă, polei, zăpadă, atunci viteza maximă admisă în afara localităţilor va trebui să fie mai mică cu cel puţin 20 km/h, decât viteza maximă admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse

10 cel mai mari moșii cu conace din MOLDOVA

15
mai,2017

4

În septembrie 2016, pe portalul Locals.md a apărut un articol despre 10 cele mai mari moșii de pe teritoriul actual al Republicii Moldova. Din păcate, foarte puțină lume cunoaște despre existența acestor moșii. Pe lîngă teritoriile moșiilor, pe acestea au fost construite Conace, adevărate perle de arhitectură Basarabeană, cu influență stilistică europeană. Astăzi, multe din ele sunt în paragină, degradare totală, datorită lipsei acțiunilor din partea autorităților pentru păstrarea istoriei. În continuare, 10 cele mai mari moșii din Basarabia, existente încă, conform Locals.md:

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei: Razdelinaia – Chișinău – Ungheni

12
mai,2017

13

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei a pornit de la linia de cale ferată Balta—Odesa—Tiraspol. Partea integrantă a magistralei se constituia din secţiunile construite între staţiile Razdelinaia şi Kuciurgan şi tronsonul prelungit doi ani mai tîrziu (1865) Kuciurgan—Tiraspol.
Anume în acea perioadă în cercurile de „vîrf” ale puterii demarează discuţii aprinse privind continuarea lucrărilor de construcţie a primei căi ferate pe teritoriul Basarabiei. S-a decis a se relua construcţia liniei deja existente pe traseul Odesa—Raz­delinaia—Tiraspol. Prima linie de cale ferată urma să tra­verseze Basarabia de la est la vest, înspre Prut, urmînd să ajun­gă la Iaşi.
Magnatul feroviar baronul von Ungern-Sternberg a obţinut concesiunea din partea guvernului pentru continuarea con­strucţiei tronsonului feroviar Tiraspol pînă la Chişinău. Lucrările de construcţie înaintau cu greu, din cauza instabilităţii albiei rîului Nistru. În cele din urmă, podul feroviar peste rîu a fost construit.

Un maramureșean din Dreapta Tisei. „Vraciul” de pe valea Culei.

3
ian.,2017

9

– Am început cariera de medic într-o seară toridă de vară, 31 iulie 1959, cu o zi mai devreme de cea stabilită pentru începerea activității mele de medic, printr-o chemare de urgenţă în satul vecin, Condrătești, situat la vreo șapte kilometri de Năpădeni. Eu, soţia şi moaşa din spitalul Năpădeni ne-am deplasat într-acolo. Venise după noi tânăra moașă din Condrătești cu un camion străvechi. La punctul medical din Condrătești, care prezenta o cameră mică într-o casă ţărănească cu podea de lut, fără lumină electrică, cu o lampă de gaz cu sticla stricată, am găsit pacienta practic fără simțire, fără tensiune, cu o hemoragie abundentă. Aveam pregătit într-un rucsac totul necesar pentru acordarea ajutorului medical de urgență.
Moașa a început o perfuzie intravenă, iar soția mea pornise o anestezie generală.
Eram într-o situaţie extrem de grea, aproape să-mi pierd firea. Totuşi mi-am revenit, la lumina lanternei ţinută de moaşe, manual am înlăturat placenta, s-a contractat uterul. Hemoragia continua. La control s-a depistat ruptura colului uterin de gradul II și III. Sub lumina lanternei a fost sufurată ruptura, hemoragia s-a stopat, s-a restabilit tensiunea arterială. Soţia a înfăşat copilul şi s-a aşezat în cabină lângă şofer. Targa cu mama copilului sus în camion pe „râpcă” de vie şi transportată la Spitalul Năpădeni. Au rămas vii și mama şi copilul. Vă spun acest caz mai detaliat că acesta mi-a fost botezul în medicina practică şi am prins încredere că se pot face multe lucruri nobile.
N-a trecut mult timp şi un ţăran, Mihai Chitoroagă, a căzut peste topor şi şi-a tăiat tendoanele la mâna dreaptă. Era toamnă, glod şi era extrem de greu să transporţi pacienţii în raion. Împreună cu soţia am intervenit chirurgical, au fost sufurate tendoanele şi pacientul a rămas cu mâna funcţională. Pe parcurs au fost multe cazuri dificile, dar am avut încredere în noi, nu ne pierdeam cu firea.

Originea toponimului Ungheni

11
mart.,2015

29

O legendă populară culeasă de folclorişti, spune despre începutul localităţii că pământul pe care este situat astăzi oraşul Ungheni aparţinea cândva unui oarecare boier Vasile Lupu din satul Unţeşti. Acesta, cică, ar fi avut o fiică frumoasă care într-o zi a fost furată de turci. Îndată s-a organizat o goană şi pe locul unde a fost eliberată, boierul a pus să fie construit un han. În timpul săpării fundaţiei, s-au descoperit copite de oaie, numite “unghii”, de unde şi denumirea – „Hanul Unghiilor”. Cu timpul, locul a devenit sat, iar numele său s-a transformat în Ungheni .

Numele iniţial al localităţii a fost Unghiul. Astfel s-a numit între anii 1462-1587 . Toponimicul respectiv îşi are originea în aspectul geografic al teritoriului pe care s-a constituit iniţial aşezarea, râul Prut formînd aici, prin o cotire brusca, un unghi perfect . Spre deosebire de alte localități Ungheniul n-a avut alte denumiri, fapt ce ne determină să constatăm continuitatea istorică și demografico-istorică a localității.

Așa dar, numele originar cu care apare înregistrat satul este Unghiul. Geografic, sursa îl situiază “mai jos de Fâlfoe pe Jijia…, cu două iezere care sunt între Prut şi între Jijia”. Din punct de vedere a realităţii geografice şi istorice actuale, actul generează o uşoară confuzie, deoarece localizarea aşezării se face pe partea dreaptă a Prutului care poartă aceeași denumire comuna Ungheni (România), iar numele cu care aceasta apare menţionată, astăzi nu mai există, fapt din care rezultă problema identităţii Unghiului de la 1462 cu Ungheniul actual.

(infografic) Moldova în cifre: recordurile fiecărui raion (fără raioanele din Stînga Nistrului).

13
ian.,2014

4

         Un studiu realizat de specialiştii Biroului Naţional de Statistică, în perioada 2008-2012, arată cât de mari pot fi discrepanţele între raioane la capitolul dezvoltare social-economică şi situaţie demografică.             Cifrele făcute…