Descoperă Ucraina de Vest: Regiunea Transcarpatia

2
Mar,2018

2

Transcarpatia (în ucraineană Закарпатська область, transliterat Zakarpatska oblast) este o regiune din Ucraina. Capitala sa este orașul Ujhorod. S-a constituit în 1919 și 1939 respectiv ca republică Huțulă și ca stat Carpato-Ucrainean, fiind în ambele cazuri, desființată și anexată respectiv de Ungaria sovietică și de Ungaria horthystă.

În ultimii 100 de ani, regiunea a făcut parte din Imperiul Austru-Ungar, Ungaria, România, Cehoslovacia (Slovacia), Germania, URSS și Ucraina.

Descoperă Ucraina de Vest: Stațiunile Krasya – Perla regiunii Transcarpatia și Mejgoria (Boureni)

27
Feb,2018

3

În contextul călătoriei mele „Descoperă Ucraina de Vest” ce a cuprins regiunile geografică și istorice Bucovina, Galiția, Transcarpatia cu principale orașe Cernăuți, Ivano-Frankovsk, Hotin, Liov, Ternopil, Ujhorod, Muncaci, am decis să public într-o serie de articole detaliate, cu referire la câteva obiective mai importante din acest traseu turistic.
Călătoria a durat 6 zile și a cuprins o distanță de 2200 km.

Conceptul „Intermarium” – proiectul noii ordini geopolitice în Europa centrală

18
Noi,2017

2

Intermarium, ca şi concept geopolitic al noii ordini în Europa centrală, a început să prindă contur după ce Rusia a revenit la statutul de putere regională şi este compus din statele baltice, Polonia, Slovacia, România, Ungaria, Ucraina şi Bulgaria și Republica Moldova. Vor reuşi oare aceste state să descurajeze orice mişcare potenţială a Rusiei către Vestul Europei?

Conceptul geopolitic „Intermarium” abia a început să prindă contur şi deja dă semne de extindere. Spre sud-est spre Marea Adriatică? La toate aceste întrebări, precum şi la alte probleme privind armonizarea politico-economică a statelor componente sau cum ar putea fi eliminate obstacolele apărute în realizarea proiectului se va încerca să se răspundă în cadrul Forumului Internaţional „Intermarium – de la proiect informaţional la realitate civilizaţională”.

Poze de epocă: Pod (urile) peste Prut la Ungheni.

17
Mai,2017

6

Recent, am depistat în mediul virtual cîteva poze cu Podul ce leagă cele două maluri de Prut la Ungheni. În prima poză, al cărei autor germanul A. Wolkenberg, în prim plan este podul auto / pietonal, construit în secolul XIX pînă la construcția Calei ferate Tighina – Chișinău – Ungheni, distrus de în timpul celui de-al doilea război mondial

Momente din activitatea organelor informative militare româneşti în preajma declanşării războiului antisovietic (1940-1941).

17
Oct,2016

1

În preajma războiului antisovietic, organele informative ale Armatei române paralel cu acţiunile informative desfăşurate de Serviciul Special de Informaţii al Preşedinţiei Consiliului de Miniştri (S.S.I.),[2] s-au implicat activ în activitatea de culegere a informaţiilor de pe Frontul din Est privind predispoziţia politico-militară şi potenţialul militar al Uniunii Sovietice.

Sursa informativă cea mai importantă o reprezentau refugiaţii din parte stângă a Prutului, veniţi în Vechiul Regat după anexarea Basarabiei şi nordului Bucovinei de către U.R.S.S. (în iunie 1940). În ziua de 2 septembrie 1940, a fost prins la trecerea Prutului, de către Compania de Grăniceri Răducăneni, basarabeanul Mihai Vidraşcu. În timpul interogatoriilor la care a fost supus, acesta a declarat că autorităţile sovietice din Basarabia l-au forţat să treacă în România şi să culeagă informaţii referitoare la starea de spirit din Armata română şi a populaţiei civile, să afle amplasamentele trupelor de grăniceri şi a unităţilor armatei de pe malul Prutului. În urma exploatării lui informative s-a stabilit că, în fiecare sat de pe malul Prutului sovieticii au amplasat câte un pichet de Grăniceri (Zastava), fiecare cu un efectiv de 34-36 soldaţi, dotat cu câte 4 cai, 2 câini şi un camion (cu capacitatea de 2 tone, vechi, de fabricaţie sovietică); la Nisporeni se afla Artileria Antiaeriană (A.A.) motorizată, cu circa 30-40 de piese; la Vărzăreşti s-au expropriat 100 ha. de pământ pe care s-a construit un aerodrom, unde se afla aviaţia sovietică (fără a se preciza ce unităţi şi câte aparate de zbor). Tot la Vărzăreşti se mai aflau vreo 20 de tancuri, foarte vechi; la Dănuţeni era un aerodrom cu 50-60 de avioane (bimotoare); la Brătuleanca se găsea un Centru de Informaţii, iar la Ungheni sovieticii aveau un Regiment de Infanterie (Nr. 53), cu o coloană de camioane (60-70 de maşini).

Senatul SUA susține Reunirea (Republica) Moldovei cu România. DOCUMENT INEDIT

14
Oct,2016

2

SUA a recunosc dreptul Reunificării Moldovei cu România! În 28 Iunie 1991 Senatul SUA a emis rezoluția 148, prin care hotărăște că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova. Citește documentul ascuns opiniei publice de politicienii din România și Moldova!

”CONGRESUL 102

SESIUNEA 1

Rezoluția Senatului 148

Pentru a exprima convingerea Senatului că Statele Unite trebuie să susţină dreptul la autodeterminare al poporului din Republica Moldova şi Bucovina de Nord.

ÎN SENATUL STATELOR UNITE

Regiunilor Europei

31
Ian,2015

2

Harta regiunilor din Europa, în care există mișcări politice pentru autodeterminare regională pentru emanciparea locală etno-culturală a comunităților, autonomie, independență ori aderare la un alt stat .

Harta a fost pregătită pe baza mesei rotunde a Ligii Jurnaliștilor Conservatori „Regiunile Unite ale Europei. Kosovo ca precedent al globalizării european „(ANN 13 martie 2008).

Legenda:

hașurare întunecată: regiuni cu mișcări puternice separatiste care vizează obținerea independenței. Exemplu: Scoția.
hașurare medie: regiuni de dezvoltare a identității locale și / sau etnice, care vizează autonomizare, multă putere și de protecție a drepturilor în cadrul statului. Exemplu: Andaluzia.
hașurare luminată: regiunilor europene istorice, cu un sentiment puternic dezvoltat al misiunii sale speciale. Exemplu: Occitania.
lipsa hașurare: regiuni în stare „calme”, a cărei populație se identifică cu statul-națiune.

Podul Eiffel din Ungheni

6
Apr,2014

21

Cei care vor să admire de aproape monumentul proiectat şi construit de celebrul inginer francez nu au acces în zonă, pentru că podul feroviar delimitează hotarul dintre Republica Moldova şi România. Podul de peste Prut care leagă oraşele Iaşi şi Ungheni este inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

„Noi îl numim Turnul Eiffel culcat. Deşi este de o frumuseţe rară, acesta nu poate fi admirat de turişti, fiindcă este situat în zona de frontieră. În plus, este periculos pentru oameni. Oricând poate să treacă pe acolo trenul şi nu ai unde să te fereşti. Organizăm excursii, coordonate cu grănicerii, doar când ne vin delegaţii din străinătate”, povesteşte Alexandru Ambros, primar de Ungheni. Astfel de ocazii sunt însă foarte rare. Ultima dată colosul de metal a putut fi vizitat pe 27 aprilie, când s-au împlinit 135 de ani de la darea în explotare a podului proiectat de Gustave Eiffel. Atunci a fost organizată o petrecere chiar pe pod. Următorul tur va avea loc pe 1 septembrie cu ocazia Zilelor Ungheniului, când sunt aşteptate delegaţii din opt ţări”.

Masacru de la Fântâna Albă sau Cruzimea sovieticilor în Katyn-ul românesc.

1
Apr,2013

13

Masacrul de la Fântâna Albă este supranumit şi Katyn-ul românesc. Este unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria românilor. Măcelul a fost declanşat în momentul în care în jur de 3000 de români au încercat să treacă graniţa sovieto-română trasată ca urmare a ultimatumului din iunie 1940 prin care România a fost forţată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu cu peste 3 milioane de locuitori.

Trecuseră doar 10 luni de când România fusese obligată să-i cedeze Uniunii Sovietice teritoriul din nordul Bucovinei. Luaţi prin surprindere, doar 7.000 de români din cele 3 milioane au reuşit să se întoarcă în România. Autorităţile sovietice i-au declarat “trădători de ţară”.

La începutul anului 1941, NKVD a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea granițeiLocul masacrului de la Fîntîna Albă în România. Drept urmare, la 1 aprilie, 1941 un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului (Pătrăuții-de-Sus, Pătrăuții-de-Jos, Cupca, Corcești, Suceveni), purtând în față un steag alb și însemne religioase (icoane, prapuri și cruci din cetină), a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, și s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere, încontinuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia.

După masacru răniții au fost legați de cozile cailor și târâți până la 5 gropi comune săpate dinainte, unde au fost ingropați, unii fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari – vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul.