Istoria mormântului uitat al plutonierului Ioan Căplescu din s. Mereni. Raionul Ungheni, la fel, își are mulți eroi „uitați” de noi.

18
aug.,2018

1

În contextul Centenarului Marii Uniri, Televiziunea Română, realizează o serie de reportaje despre istoria Uniri și personalitățile care au marcat această frumoasă perioadă, parte a istoriei noastre. În continuare, Vă prezint un reportaj, cu un profund mesaj către generația noastră, realizat de TVR Moldova 

Tancul, PSRM și Cornești

30
nov.,2016

6

Stimați deputați PSRM (partid parlamentar), ce e cu populismul acesta ieftin. Aveți deja „Prezident”. Nu credeți că ar trebui să vă apucați de lucru? …. sunt chestiuni cu mult mai serioase în Republica Moldova. Oare faptul cum ați fost întîmpinați în or. Ceadîr-Lunga nu vă pune pe gînduri, căci în UTA Găgăuz-Yeri candidatul formațiunii voastre a acumulat 99% procente iar în primul tur al alegerilor locale din Adunarea Populară Găgăuz-Yeri doar 2 din 17 candidați PSRM au acces?

Vedeți articolul:Alegeri parlamentare/prezidențiale vs alegeri locale. Efectul „găgăuz”.

Faptul că încercați să destabilizați situația în regiune (hotarul cu România) încercînd să împărțiți populația în „pro tanc” și „contra” aplicînd principiul Devide et impera (Dezbină și condu) nu o să aibă efect de lungă durată. Amintiți că aici a activat după cel de-al doilea război mondial Organizația „Armata Neagră”, a căror urme încă se mai păstrează la nivel de subconștient.

Stimate domn deputat Mitriuc, decît ați investi în formațiune politică, mai bine ați revedea strategia de dezvoltare a afacerii dumneavoastră în or. Ungheni prin înlocuirea transportului public sau cel puți renovarea, că cum spunea un cetățean al or. Ungheni, „rutierile companii dumneavoastră sunt de-o vîrstă cu tancul”.

De acest lucru are nevoie electoratul, nu de povești cu tancuri și zmei.

P.S.: Cel ce își uită istoria, nu poate avea parte de viitor”

Ion Coşcodan – un luptător şi după detenţie. Armata Neagră.

19
sept.,2016

9

Valea Culei este o regiune care nu a beneficiat de „progresul” civilizaţiei sovietice, de aceea locuitorii raionului Ungheni, când vorbesc despre această zonă, o fac cu o anumită mândrie. Щdată ce calci în aceste sate, fiecare om trecut de prima tinereţe îţi povesteşte cu entuziasm de grupările militare care au luptat împotriva regimului sovietic. Astfel este şi istoria lui Ion Coşcodan, membru al Armatei Negre, basarabeanul care 25 de ani a fost în detenţie departe în GULAG (din 1951 pînă în 1975).

Ion Coşcodan s-a născut la 21 septembrie 1929 în comuna Condrăteşti, plasa Corneşti, judeţul Bălţi, într-o familie de ţărani mijlocaşi. A decedat în anul 2013.

În timpul României Mari a învăţat la şcoală în satul natal, unde a terminat patru clase primare. În momentul cînd teritoriul Basarabiei a fost ocupat de sovietici, familia sa se ocupa cu agricultura. Ion a învăţat la şcoala de mecanizaţie din orăşelul Corneşti şi a obţinut profesia de mecanizator. În anul 1949 a lucrat tractorist în localitate. În acelaşi an 1949 urma să fie recrutat în Armata Roşie. El, auzind că urma să fie înrolat în armată şi să fie dus pe front în Coreea, a evadat de la centrul de recrutare. Eschivarea de la înrolarea în armată era una dintre formele de rezistenţă antisovietică. Din momentul dezertării el a hotărît să se ascundă prin pădurile din zona Culei pînă cînd se va încheia perioada de recrutare, însă aici s-a întîlnit cu consăteanul său Ion Borş şi cu Ion Ganea, care l-au convins să li se alăture în Armata Neagră, pentru a lupta împotriva autorităţilor sovietice din această zonă a Culei. Astfel, timp de un an de zile a luptat alături de membrii organizaţiei antisovietice Armata Neagră împotriva regimului, terorizînd comuniştii şi funcţionarii sovietici din zona Culei. Pe parcursul anilor 1949-1950 Armata Neagră a întreprins o serie de măsuri pentru a zădărnici colectivizarea gospodăriilor ţărăneşti şi îndoctrinarea comunistă a populaţiei. Erau sprijiniţi de populaţia din sate. O astfel de acţiune, la care a participat şi Ion Coşcodan, a fost: „la data de 6 iunie 1950 în urma unui tir de arme a fost scoasă din funcţie maşina Comitetului Raional de partid Corneşti. După aceasta împreună cu Vasile Pleşca, Ion Borş şi Hariton Celpan au devastat clădirea sovietului sătesc Hîrceşti, deteriorînd centrala telefonică şi agresîndu-l pe preşedintele colhozului «Stalinski puti», Zmeevski N.S.”1. Ion Coşcodan a subliniat că Armata Neagră nu comitea acte de represiune asupra cetăţenilor simpli, ci doar asupra activiştilor de partid şi a funcţionarilor de stat.