Video // Interviu pentru Reporter Global: Facilitățile acordate de Republica Moldova locuitorilor din regiunea transnistreană

Home  >>  Basarabia  >>  Video // Interviu pentru Reporter Global: Facilitățile acordate de Republica Moldova locuitorilor din regiunea transnistreană

Video // Interviu pentru Reporter Global: Facilitățile acordate de Republica Moldova locuitorilor din regiunea transnistreană

1
oct.,2019

0

Acest articol este un interviului acordat de mine către jurnalistul Laurențiu Mihu pentru portalul Reporter Global (reporterglobal.ro), în cadrul ediției a treia a Conferinței internaționale „Dosarele conflictului transnistrean”, organizată de către Laboratorul pentru Analiza Conflictului Transnistrean (Bacău, 20-22 septembrie 2019):

Traseul de reglementare a relațiilor complicate dintre Republica Moldova și regiunea separatistă Transnistria a parcurs și cea de a cincea etapă, care presupunea recunoașterea permiselor auto, parte dintr-un plan mai amplu de cooperare.




Transnistria, regiunea cu ambiții de suveranitate care are o populație ceva mai mare decât zona metropolitană a Constanței, dar cu un PIB pe cap de locuitor de șase ori mai mic decât aceasta, a obținut mai multe facilități de la autoritățile Republicii Moldova, în cadrul unui aranjament coordonat de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

La un an și jumătate distanță de la ultima rundă de discuții, în perioada 8-10 octombrie este programată o nouă întâlnire în Format 5+2, în cadrul procesului de reglementare a conflictului transnistrean. Formatul 5+2 include reprezentanți ai părților, mediatorilor și observatorilor în procesul de negociere – Moldova, Transnistria, OSCE, Federația Rusă, Ucraina, Uniunea Europeană și Statele Unite.

În timpul scurs între cele două reprize, Republica Moldova a introdus mai multe facilități pentru locuitorii și firmele din regiunea transnistreană, conform protocolului semnat anul trecut la Berlin. De altfel, subiectul a fost abordat și zilele trecute de către miniștrii de externe ai Republicii Moldova și Germaniei.

Recunoașterea permiselor auto, diplomele universitare, reducerea tarifelor la roaming, precum și măsuri de interes pentru cetățenii moldoveni cu reședința în străinătate sunt câteva dintre capitolele politicii „pașilor mici”, o abordare care a stârnit entuziasm, dar și dezacorduri majore în rândul experților moldoveni și nu numai.

Dar dincolo de aspectul politic și geopolitic al dezbaterii privind facilitățile, care este situația la zi a acestui dosar, care sunt ultimele reproșuri făcute de reprezentanții așa-zisei conduceri a regiunii transnistrene și cum răspunde Chișinăul nemulțumirilor?

„Pentru Chișinău, locuitorii din regiunea transnistreană sunt parte integrantă a Republicii Moldova, care este stat unitar. Nu putem trece cu vederea acuzațiile potrivit cărora Chișinăul ar încălca drepturile omului în regiunea transnistreană”, explică, pentru Reporter Global, Marin Bodrug, din partea Biroului politici de reintegrare, din cadrul Guvernului Republicii Moldova:

În plus, „Chișinăul a realizat o serie de pași în întâmpinarea Tiraspolului, creând premisele ca locuitorii din regiunea transnistreană să aibă acces la traficul rutier internațional, în conformitate cu Convenția de la Viena. Au fost deschise două puncte pentru înmatriculare auto în municipiul Tiraspol din Republica Moldova și în orașul Rîbnița din Republica Moldova, deci ambele amplasate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Aici activează angajați ai Agenției serviciilor publice din Chișinău”, a adăugat Bodrug.

Sunt și blocaje, în calea soluționării divergențelor. „În ultima perioadă, partea transnistreană invocă faptul că Chișinăul nu le-ar permite locuitorilor din regiune participarea la trafic cu așa-numitul permis de conducere eliberat de Tiraspol. În conformitate cu Convenția de la Viena, pentru accesul la traficul rutier internațional este nevoie de un act eliberat de o autoritate și recunoscut. În cazul dat, este vorba de permisul de conducere eliberat de autoritățile constituționale sau, în cazul în care e vorba de un cetățean al altui stat, dar care locuiește în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, poate solicita permisul de ședere provizorie la biroul specializat din cadrul Ministerului de Interne; sau, în cazul în care omul deține permisul de conducere al altui stat, ar putea avea acces în traficul rutier internațional”, a spus Marin Bodrug. „Recent, câțiva agenți economici din regiunea transnistreană s-au pomenit cu conturile blocate. Tiraspolul încearcă să invoce că este o problemă politică, însă de facto ține de colaborarea dintre banca din Republica Moldova și agentul economic. Nu are nicio legătură cu procesul de reglementare transnistreană. Nu e nicio legătură cu procesul politic”, a conchis Bodrug.


Proiecte finanțate în localități din Zona de Securitate

Marin Bodrug, de la Biroul politici de reintegrare, de la Chișinău, vorbește despre efortul financiar și logistic făcut de Republica Moldova pentru a satisface nevoile primare ale comunităților din zona fierbinte a Nistrului. Câți bani alocă Executivul moldovean, care este procedura prin care fondurile pot fi accesate de primăriile din zona vizată și ce fel de proiecte finanțează Chișinăul?

  • Începând cu anul 2011, Republica Moldova alocă un buget de 15 milioane de lei moldovenești pentru realizarea unor activități în localitățile din cele nouă raioane care au tangență cu Nistrul. Au fost alocați până în prezent 106 milioane de lei și 355 de proiecte au fost finanțate.
  • Localitățile din zona de securitate au beneficiat de iluminat stradal, renovarea grădinițelor și școlilor sau de alte tipuri de lucrări publice finanțate astfel.
  • Aceste proiecte nu fac altceva decât să consolideze infrastructura din localitățile din zona de securitate amplasate în oglindă față de celelalte localități ale Republicii Moldova aflate în prezent sub controlul regimului de la Tiraspol.
  • Banii sunt alocați din bugetul public național, iar procedura este următoarea: Începând cu 1 ianuarie, Guvernul Republicii Moldova anunță concurs de selectare a proiectelor. Anual, primăriile depun la Biroul Politici de reintegrare între 90 și 150 de proiecte, după care o comisie formată din șase reprezentanți ai mai multor ministere examinează dosarele. După obținerea finanțării și până la 31 decembrie, primăriile trebuie să aibă proiectul realizat și rapoartele încheiate. 




sursa: Reporter Global

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sari la bara de unelte