Autostrada Ungheni-Iași-Tg. Mureș: Impactul viitoarea autostrăzi asupra sistemului de mobilitatea (traficul rutier) în regiunea de dezvoltare Nord-Est a României

Home  >>  Articol preluat  >>  Autostrada Ungheni-Iași-Tg. Mureș: Impactul viitoarea autostrăzi asupra sistemului de mobilitatea (traficul rutier) în regiunea de dezvoltare Nord-Est a României

Autostrada Ungheni-Iași-Tg. Mureș: Impactul viitoarea autostrăzi asupra sistemului de mobilitatea (traficul rutier) în regiunea de dezvoltare Nord-Est a României

15
Ian,2018

0

Chestiunea traficului pe viitoarea autostradă A8 (Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş) revine obsesiv în orice discuţie despre acest proiect. În continuare, Vă prezentăm un articol la acest subiect scris de către de George Ţurcănaşu, lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Trafic de autostrada înseamnă 16000 auto/zi. Pe tronsonul Iaşi-Târgu Frumos traficul e de peste 17 000, iar pe jumătate din acest tronson (Iaşi- Podu Iloaiei) se depăşește valoarea de 20 000 de auto/zi. Să zicem ca peste 3000 de vehicule în plus pe relaţia Podu Iloaiei reprezintă traficul periurban, dar rămân cele 17 000 de vehicule – trafic de medie și lungă distanţă! Datele sunt din 2015, iar creşterea e spectaculoasă faţă de 2010 (când erau ceva mai mult de 13 000 pe Podu Iloaiei- Târgu Frumos). Cu alte cuvinte, la ora actuală traficul e mult mai aglomerat. Dacă în 2015 nu se formau prea des ambuteiaje în zona îngustării drumului european de la Podu Iloaiei, acum acestea au intrat în normă!


Citește și:
1. Autostrada Ungheni – Iași – Tg. Mureș: De ce nu se construiește podul rutier peste Prut?
2. Video // Centura mun. Ungheni, „mută din nou” termenul de realizare a Autostrăzii Ungheni-Iași-Tg. Mureș
3. Moldova vs China: Cum chinezii au construit o autostradă cu elemente fotovoltaice (în loc de asfalt) în termeni record iar noi „încă” reconstruim traseul R1 Chișinău-Ungheni
4. Autostrada Ungheni – Iași – Tg. Mureș // Ultimul aviz pozitiv întru demararea obiectivului
5. Autostrada Ungheni-Iași-Tg. Mureș // În Iași se va organiza cel mai mare lanț uman în susținerea proiectului
6. Autostrada A8 // Împreună pentru autostrada Ungheni – Iaşi – Tg. Mureş

Pe tronsonul Târgu Frumos -Paşcani, tot in 2015, avem aproape 8000 de autovehicule (tot în creștere). Deja pe acest tronson începe captarea de pe alte itinerarii transmontane. Iașii (de pe vectorul actual spre Sibiu-Timişoara), Botoşanii, Vasluiul vor aduce trafic.

În aceste condiții, ţinând cont de distanta-timp, pe Târgu Frumos-Pașcani ar putea circula cca. 9000 de auto/zi (trafic de drum expres, fiind superior la 8000 de autovehicule zilnic), cca. 8000 pe Pașcani- Tg Neamţ, ținând cont că o parte din trafic se dispersează pe vectorii nord şi sud şi se captează alte fluxuri regionale, pe aceeaşi vectori. Intre 6200 si 6300 vor avea tronsoanele transcarpatice (Tg. Neamţ – Ditrău și Ditrău – Sovata) – tineţi cont că e vorba de redistribuirea traficului din 2015. După Sovata viitoarea autostradă ar avea peste 9000 de vehicule pe zi, în urma captărilor de trafic din bazinul Trotuşului sau din Ardeal.


Nu am avut acces decât la câteva date de la recensământul auto din 2015. Preponderent pe relaţiile E-V. Mai mult, sunt extrem de aproximative (le am doar in sute de auto pe zi). Pentru că recensământul din 2010 a fost încărcat pe internet fără voința autorităţilor, acum CNAIR-ul suflă şi-n iaurt. Pe majoritatea relaţiilor nord-sud nici nu am făcut transformări fata de 2010.


Iată harta captărilor de trafic realizată în urma utilizării unui model statistic gravitar, de sorginte newtoniană.

Ţin sa precizez ca modelul nu e nou!

El se verifică în cazul structurilor spaţiale teoretice, dar chiar şi în cazul estimării unor fluxuri de persoane (de exemplu, studenţi către centrele universitare, pacienţi către centrele medicale, elevi către licee etc.). L-am aplicat şi pe fluxuri necunoscute la un moment dat, dar verificabile ulterior – de exemplu, navetiştii spre marile oraşe pentru 2002-2006, iar pentru 2011 avem datele de la Banca Mondiala; sau fluxurile de liceeni către centrele liceale ale Moldovei sau României. L-am aplicat şi pe fluxuri care-mi sunt imposibil de verificat – pacienţi ai spitalelor sau clienţi ai aeroporturilor. Cartografiat, modelul descrie structuri teritoriale foarte aproapiate ca geometrie de cele reale.

Dar două mari probleme are modelul în care introducem și reţeaua: faptul ca autovehiculele musai să urmarească drumurile (care au sinuozităţi şi declivităţi diferite, ceea ce înseamna o frâna a distanţei diferiţă), dar si faptul că avem trasee multiple (de la Iaşi la Cluj putem alege itinerarul prin Vatra Dornei, prin Borsec – Reghin sau prin Cheile Bicazului-Gheorgheni-Sovata)!


Dar sa nu uitam ca aceste valori le-am obținut în urma captărilor de pe alte itinerarii transcarpatice doar pentru situaţia din 2015! În fapt, A8 e o autostradă care e capabilă să inducă trafic, să creeze inflaţie rutieră, deopotrivă, de pe itinerarii regionale, inter-regionale sau chiar transnaţionale. În primii ani de funcţionare, ţinând cont de creşterea naturală a traficului, de captări şi de traficul indus, am putea vorbi de un adaos de cel puţin 50% pe tronsoanele cu trafic mai modest şi până la 1/3 pe cele cu trafic mare. Asta înseamna ca A8 va depăşi în primii ani de funcţionare traficul de drum expres pe toate tronsoanele, iar pe termen mediu (un deceniu, până intră şi fluxurile transnaţionale în noul model de practicare al distanţelor), având în vedere ca A8 e singura autostradă din Romania capabilă să capteze fluxuri dintr-un bazin de recrutare imens (nordul Mării Negre şi R. Moldova), traficul va depăşi cu siguranţă nivelul de 16 000 vehicule pe zi!

Sursa: Facebook / Împreună pentru A8
(Articol scris de George Ţurcănaşu, lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi)

Comments

comments

Lasă un răspuns

Moldova