Din Gdansk la Galați, prin Ungheni: Proiectul canalului navigabil Marea Baltică – Marea Neagră / Mediterană

Home  >>  Articol preluat  >>  Din Gdansk la Galați, prin Ungheni: Proiectul canalului navigabil Marea Baltică – Marea Neagră / Mediterană

Din Gdansk la Galați, prin Ungheni: Proiectul canalului navigabil Marea Baltică – Marea Neagră / Mediterană

18
Oct,2017

5

Proiectul Canalului Navigabil Gdansk – Giurgiulești / Galați, care ar urma să facă legătura între Marea Baltică și Marea Neagră este subiectul conferinței organizate pe 20 octombrie la Galați de către Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale, Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea Sud-Est, Primăria Galați și CJ Galați. Procupările pentru acest proiect nu sunt noi, ideea construirii unui canal între Baltica și Marea Neagră datând de peste 200 de ani.

Dacă s-ar realiza acest proiect, municipiile Ungheni și Iași, inclusiv or. Cernăuți, ar deveni porturi fluviale interne de importanță strategică pentru trazitul de mărfuri, pe cale fluvială, din Marea Baltică la Marea Neagră.

În urmă cu câteva zeci de ani proiectul era facilitat și prin faptul că Prutul era navigabil. După cel de-al doilea război mondial, Prutul a devenit granița de vest a URSS și autoritățile de la Moscova au interzis navigația, comunică PresaGalați.ro



Un proiect cu multiple avantaje

Proiectul a mai fost adus în atenția opiniei publice din Galați de omul de afaceri Gheorghe Mardare, care a a fost atras de ideea Canalului Gdansk – Giurgiulești / Galați și a discutat cu specialiști despre calea navigabilă care ar urma să străbată Europa de Est de la nord la sud, de la Baltica la Marea Neagră și implicit la Mediterana. Potrivit lui Gheorghe Mardare, Proiectul Canalului Navigabil Gdansk – Giurgiulești / Galați a fost studiat la Universitatea Iași de profesorii Ion Andriescu-Cale, Ion Ionescu, Cristea Mateescu și Victor Stark, dar și la Universitatea din Lvov, de profesorul Matakiewicz.

Concluziile comune ale acestor studii au fost că noua Cale Navigabilă Gdansk – Giurgiulești / Galați răspunde la mai multe obiective, în primul rând la utilizarea Prutului ca o cale navigabilă, parte a liniei internaționale Marea Baltică – Nistru – Prut – Dunăre – Marea Neagră, dar și la valorificarea potențialului agricol din zona Prutului. În prezent, sunt amenajate sisteme de irigații pe 76.020 ha de pe malul românesc și pe 71.950 ha de pe malul moldovenesc, dar prin dezvoltarea proiectului există un potențial de creștere consistentă a suprafețelor irigate și implicit a producțiilor agricole.



Din 1900 km, numai 72 km de canale excavate

Calea Navigabilă Gdansk – Giurgiulești / Galați ar urma să aibă o lungime de 1.900 km, din care numai 72 km ar presupune zone de canale excavate pentru a se face joncțiunile între cursurile râurilor Vistula – San – Nistru – Prut, micșorându-se astfel distanța între Marea Baltică și Marea Neagră cu aproximativ 6.000 km. Partea cea mai importantă este ce va presupune acest proiect, care sunt costurile și care ar fi avantajele în ce privește eficiența economică și din punctul de vedere al protecției mediului.

Din punctul de vedere al părții române, Prutul reprezintă frontiera de est, pe o lungime de 716 km. Bazinului hidrografic al Prutului are o suprafață de 28.396 km pătrați, din care 10.990 km pătrați pe teritoriul României. Potrivit lui Gheorghe Mardare, sectoarele pe care cursul ar trebui modernizat sunt sectorul superior – de la izvoare până la ieșirea din munți, în zona orașului Cernăuți, sectorul de la Cernăuți până la Ungheni și pe Prutul inferior, de la Ungheni până la vărsarea în Dunăre, la Galați.



Polonia, Ucraina, Moldova și România, sunt semnatare ale Acordului European privind Marile Căi Navigabile de Importantă Internațională

Din punct de vedere diplomatic, primii pași au fost făcuți. „Trebuie menționat că țările riverane Căii Navigabile Gdask – Giurgiulești / Galați, respectiv Polonia, Ucraina, Republica Moldova și România, sunt semnatarele Acordului European privind Marile Căi Navigabile de Importantă Internațională (A.G.N.), semnat la Geneva pe data de 19 ianuarie1996, conform Convenției de la Viena privind dreptul internațional al tratatelor din 23 mai 1969”, a declarat Gheorghe Mardare pentru PresaGalați.ro.

Potrivit acordului din 1996, caracteriticile tehnice ale Căii Navigabile Gdansk – Giurgiulești / Galați de importantă vor fi de cale navigabilă de tip E, clasa IV-VII. Asta înseamnă că trebuie să fie asigurate condițiile de navigație pentru nave cu dimensiuni de până la 85 m lungime, lățimea de 9,5m și pescajul de la 2,5-2,8 m până la 4,5-5,5 m.

Trebuie să fie asigurate condițiile de navigație 365 de zile pe an. Este estimată o capacitate de operare anuală a 5 milioane de tone de mărfuri transportate..

Pe Prut s-a navigat până la apariția URSS

Pe Prut se naviga din 1856, dar abia din 1870 se poate vorbi de o activitate organizată. Până în 1914, s-a navigat pe un sector de 318 km, de la vărsarea Prutului în Dunăre, la Giurgiulești, până la Nemţeni (Hâncești).

Lucrările hidrotehnice, realizate de Administraţia Comercială a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie după sfârşitul primului război mondial au permis extinderea sectorului navigabil până la Sculeni, pe o distanţă de 445 km.

Se naviga cu nave având capacităţi de 300 până la 600 de tone. După al doilea război mondial, Prutul a devenit graniţă a URSS şi autorităţile de la Moscova au interzis navigaţia. După 1990 au fost mai multe demersuri de reluare a navigației pe Prut, asupra cărora vom reveni.

Posibilitatea realizării unui astfel de traseu navigabil, în lungime de circa 1.900 de kilometri, a fost luată în discuţie pentru prima oară în anul 1920, la propunerea Fundaţiei Regale Carol I. Iniţial, de acest proiect au fost interesate mai multe state din regiune, printre care România, Polonia, Austria, Ungaria, Germania sau Turcia. Nu de alta, dar realizarea lucrării ar fi însemnat scurtarea drumului de la Galaţi la Gdansk (adică de la grânele sudului la tehnologia nordului) cu circa 4.000 de kilometri.

În intervalul 1920-1928, mai mulţi oameni de ştiinţă din România şi Polonia au susţinut şi dezbătut proiectul, iar şansele ca el să fie început au devenit, la un moment dat, foarte mari. Din păcate, criza economică din perioada 1929-1933, apoi izbucnirea războiului, i-au alungat pe potenţialii investitori.

Ideea a mai revenit în actualitate în jurul anului 1975, însă a picat „testul” cu sovieticii, care nu au fost foarte încântaţi, în plin război rece, să fie construită o rută navigabilă nord-sud, prin inima Poloniei (considerat stat strategic la frontiera de est a blocului comunist).

Efecte economice şi finanţare

Principalul efect economic identificat este creşterea schimburilor economice pe relaţia nord-sud, mai ales cu statele din zona de influenţă rusească şi cu Rusia.

Însă cel mai mult ar avea de câştigat Giurgiulești și Galaţi, care devin noduri economice extrem de important în zonă: ieşire la Dunăre (şi Europa Centrală şi Balcani), ieşire către Marea Neagră, Marea Mediterană şi Orientul Apropiat, ieşire către statele estice ale Mării Negre, ieşire către Marea Baltică şi Marea Nordului, poartă estică de intrare în Uniunea Europeană.

Totodată, municipiile Ungheni și Iași, inclusiv or. Cernăuți, ar deveni porturi fluviale interne de importanță strategică pentru trazitul de mărfuri pe cale fluvială, din Marea Baltică la Marea Neagră.

Navigația pe r. Prut. Portul Fluvial Ungheni

Exemplul Rhonului din Franța

În anexa Acordului European privind Marile Căi Navigabile de Importantă Internațională, sunt menționate zeci, dacă nu chiar sute, de canale navigabile din Europa care interconectează cursuri de apă naturale, de la cele de importanță locală la canale navigabile de importanță europeană. Sunt menționate și sute de localități care sunt porturi interioare.

Un exemplu este realizarea proiectului amenajării hidrotehnice a fluviului Rhon din Franța. Este o cale navigabilă care străbate o regiune importantă, din Elveția, din aval de Geneva, până la Marea Mediterană. Guvernul Franței a adoptat în mai 1921 o lege prin care a hotărât dezvoltarea proiectului ce viza realizarea mai multor obiective: utilizarea energiei hidraulice, navigație, irigații pentru agricultura, piscicultură și agrement.

Prin decretul din 5 iunie 1934 statul francez a acordat Companiei Naționale a Rhonului (C.N.R.) concesiunea acestei amenajări, pentru care s-a întocmit un Plan General de Amenajare, fomat din 30 lucrări complexe, între care 12 între Lyon și Marea Mediterană, realizându-se astfel legătura dintre Lyon și Marsilia.

Această cale navigabilă asigura transportul naval între Lyon și Marea Mediterană, fiind transportate anual peste 20 de milioane de tone de mărfuri.

Prin Legea din 4 ianuarie 1980,  atribuțiile C.N.R. au fost extinse, primind și concesiunea construirii Canalului Saone-Rhin, făcînd legătură dintre Rhon și Rhin.

sursa: PresaGalați.ro

Comments

comments

5 Comments so far:

  1. […] de alergări pe șosea consacrată împlinirii a 555 ani de la prima atestare a municipiului Ungheni. Se vor da start la 1, 5 și 10 km. Premierea se va efectua pentru fiecare categorie de vîrstă […]

  2. […] Comisia Europeană pentru a finaliza lucrările de construcție a drumului de ocolire a orașului Ungheni. Anunțul a fost făcut de ministrul Octavian Calmâc. Astfel, șoseaua va fi dată în exploatare […]

  3. […] de alergări pe șosea consacrată împlinirii a 555 ani de la prima atestare a municipiului Ungheni a avut loc în această sâmbătă, 4 octombrie 2017, în Poarta de Vest a Republicii Moldova. În […]

  4. […] Bucovina, Galiția, Transcarpatia cu principale orașe Cernăuți, Ivano-Frankovsk, Hotin, Liov, Ternopil, Ujhorod, Muncaci, am decis să public într-o serie de articole detaliate, cu referire […]

  5. […] Galiția, Transcarpatia cu principale orașe Cernăuți, Ivano-Frankovsk, Hotin, Liov, Ternopil, Ujhorod, Muncaci, am decis să public într-o serie de articole detaliate, cu […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Moldova