Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei: Razdelinaia – Chișinău – Ungheni

Home  >>  Articol preluat  >>  Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei: Razdelinaia – Chișinău – Ungheni

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei: Razdelinaia – Chișinău – Ungheni

12
Mai,2017

13

Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei a pornit de la linia de cale ferată Balta—Odesa—Tiraspol. Partea integrantă a magistralei se constituia din secţiunile construite între staţiile Razdelinaia şi Kuciurgan şi tronsonul prelungit doi ani mai tîrziu (1865) Kuciurgan—Tiraspol.
Anume în acea perioadă în cercurile de „vîrf” ale puterii demarează discuţii aprinse privind continuarea lucrărilor de construcţie a primei căi ferate pe teritoriul Basarabiei. S-a decis a se relua construcţia liniei deja existente pe traseul Odesa—Raz­delinaia—Tiraspol. Prima linie de cale ferată urma să tra­verseze Basarabia de la est la vest, înspre Prut, urmînd să ajun­gă la Iaşi.
Magnatul feroviar baronul von Ungern-Sternberg a obţinut concesiunea din partea guvernului pentru continuarea con­strucţiei tronsonului feroviar Tiraspol pînă la Chişinău. Lucrările de construcţie înaintau cu greu, din cauza instabilităţii albiei rîului Nistru. În cele din urmă, podul feroviar peste rîu a fost construit.

Peste patru ani, pe 28 august 1871, a fost deschisă circulaţia trenurilor pe sectorul Tiraspol – Chişinău – ziua în care oficial îşi ia începutul istoria Căii Ferate din Moldova. După care construcţia Magistralei a luat amploare.


În anii ’70 ai secolului al XIX-lea liniile strategice de cale ferată erau date în exploatare una după alta: în 1873 – linia Chişinău – Corneşti, peste doi ani, în 1875 – linia Corneşti – Ungheni. Circulaţia pe sectorul de cale ferată Chişinău – Ungheni a fost deschisă pe 20 martie 1877.

Mărturii de peste ani. Ramificaţia de cale ferată Basarabeasca – 1897.

      Staţia Razdelinaia – staţie mare a liniei principale a Că­ilor Ferate de Sud-Vest, serveşte drept punct iniţial al ra­mi­ficaţiei Basarabeasca. Terasamentul căii ferate intră în valea rîului Nistru, un loc pitoresc, cu povîrnişuri ce par a-şi deschide braţele către Marea Neagră, care le scaldă cu valuri reci în to­iul arşiţei dogorîtoare a verii.

Staţia Tighina – construit acum cîţiva ani după un proiect al inginerului A. Kobelev, edificiul somptuos al gării atrage atenţia călătorilor. Îndeosebi, acesta se evidenţiază pe fundalul clă­dirii mici şi strîmte a staţiei de călători Razdelinaia. Avînd nişte încăperi spaţioase cu ferestre mari, gara  Tighina este una dintre cele mai impunătoare din ramificaţia Basarabeasca.

În apropierea staţiei Tighina, din linia de cale ferată se desprinde ramificaţia Varnița , care şerpuieşte spre platforma de pe rîul Nistru de lîngă Varniţa; încărcăturile cu pîine, transportate cu pluta pe apa rîului Nistru, se încarcă aici în va­goane pentru transportarea mai departe pe calea ferată.


De la staţia Tighina calea ferată îşi schimbă direcţia spre nord şi merge un timp paralel scurgerii rîului Nistru, după care se îndreaptă spre vest. La cea de-a 64-a verstă  de la Razdelinaia se situează o gară mică – Calfa, în împrejurimile căreia se întinde o stepă neîmpădurită, brăzdată de mici coline uşor înclinate.

Mai departe, la cea de-a 77-ea verstă de la Razdelinaia, urmează staţia Bulboaca. O mică staţie de cale ferată, situată în mijlocul stepei, de unde pornesc în special trenuri de marfă ce transportă cereale – grîu şi porumb.

La cea de-a 94-a verstă de la Razdelinaia urmează staţia Mereni, situată la hotarul judeţelor Tighina şi Chişinău. Terasamentul căii ferate străbate în continuare întinsuri neîmpădurite, pe alocuri cu arături sau păşune pe care pasc în pace turme de oi.
Trenul se apropie de Chişinău. Oraşul răsare promt în faţa călătorilor, întinzîndu-se pe o cîmpie cît vezi cu ochii. Priveliştea ce se arată prin geamurile vagonului este însă destul de banală: Chişinăul nu se poate lăuda cu peisaje pitoreşti.

Staţia Chișinău –  se situează la o distanţă de 112 verste de Raz­delinaia. Edificiul gării prezintă o arhitectură originală, avîndu-şi sorgintea în perioada exploatării ramificaţiei basarabene de către Societatea rusă de navigaţie şi comerţ şi Calea ferată Odesa.

În timpul construcţiei ramificaţiei Basarabeasca, aceasta se afla în afara oraşului, iar acum Chişinăul s-a extins şi imediat din porţile gării se întinde o stradă lată, pe care au fost instalate şinele căii ferate cu tracţiune de cai. Aspectul general al Chişinăului dezvăluie conturul unui oraş provincial: case mici, prea puţină animaţie pe străzi şi o linişte apăsătoare, absolut neobi[nuită pentru oraşele mari…

La cea de-a 136-a verstă de la Razdelinaia se află staţia Strășeni , situată la 2 verste de un mare centru  industrial al localităţii Străşeni, cu statut de piaţă locală, unde se aduc graminee şi pîine pentru a fi comercializate ţăranilor din partea locului.

Mai departe, la cea de-a 159-a verstă de la Razdelinaia urmează staţia Călărași. În imediata apropiere a staţiei se află moşia Tuzara ce aparţine contelui Matei Derojinschi. Aici îşi au începutul glorios vinificaţia şi pomicultura care constituie şi astăzi mîndria localităţii.

Trecînd de staţia intermediară Cornești, situată la 180 de verste de Razdelinaia, calea ferată face cîteva cotituri, ocolind povîrnişurile, şi se îndreaptă spre staţia Pîrlița , amplasată la 198 de verste de Razdelinaia. După această staţie calea ferată se îndreaptă spre rîul Prut, unde lîngă localitatea Ungheni, la 212 verste de Razdelinaia, urmează staţia UNGHENI.

         Staţia Unghenistaţie terminus a ramificaţiei Basarabeasca.

Localitatea Ungheni desfăşoară o intensă activitate de comerţ cu cereale, aduse aici din lunca Prutului. Tot aici este amplasată şi vama. De fapt, Ungheniul are statut de localitate comercială de frontieră.

În perioada situării Basarabiei în componenţa României gestionarea căilor ferate locale se afla în jurisdicţia Direcţiei generale a Căilor ferate romăne. Administraţia a întreprins toate acţiunile necesare pentru reformarea bazei de reparaţie a  mijloacelor de tracţiune, distribuirea optimă a echipelor de revizie tehnică şi reparaţie a materialului rulant în cele mai importante  staţii de cale ferată, construcţia unor edificii separate pentru locomotive (la Chişinău, Tighina, Căinari). În anii 1920-1940 au fost demontate sectoarele Larga—Kameneţ-Podolsk, liniile secundare pe sectorul feroviar Bender—Chişinău—Ungheni şi Ocniţa—Noua Suliţă, utilajele din cadrul atelierelor feroviare ale staţiilor Bender şi Basarabeasca, depourilor Ocniţa şi Floreşti au fost evacuate în Romănia.

În anul 2000 a demarat reconstrucţia gării internaţionale a staţiei Ungheni;

În anul 2001 — reconstrucţia şi modernizarea transbordării vagoanelor de marfă la staţia Ungheni.

A se citi și Podul Eiffel din Ungheni (feroviar)

sursa:  Calea Ferată a Moldovei

 

Comments

comments

13 Comments so far:

  1. […] Totuși, după părerea mea, o părere subiectivă, cele mai frumoase drapele și steme, sunt cele ale Raionului / Municipiului Ungheni: […]

  2. […] spune despre începutul localităţii că pământul pe care este situat astăzi oraşul Ungheni aparţinea cândva unui oarecare boier Vasile Lupu din satul Unţeşti. Acesta, cică, ar fi avut o […]

  3. […] în prim plan este podul auto / pietonal, construit în secolul XIX pînă la construcția Calei ferate Tighina – Chișinău – Ungheni, distrus de în timpul celui de-al doilea război […]

  4. […] şir de schimbări asupra ecartamentului Un aspect interesant al exploatării căii ferate Iaşi-Ungheni îl constituie periodicele schimbări de ecartament ce au avut loc timp de 130 de ani. Construit […]

  5. […] din stația Chișinău, 48 vagoane – din stația Ungheni, 83 vagoane – din stația Ocnița, 133 vagoane – din stația Bălți, 73 vagoane – din stația Florești, 40 vagoane […]

  6. […] și Republica Moldova vor să restaureze linia de cale ferată Berezino – Basarabeasca. Doar că proiectul poate avea o parte inversă, care poate deteriora businessul porturilor […]

  7. […] spune despre începutul localităţii că pământul pe care este situat astăzi oraşul Ungheni aparţinea cândva unui oarecare boier Vasile Lupu din satul […]

  8. […] spune despre începutul localităţii că pământul pe care este situat astăzi oraşul Ungheni aparţinea cândva unui oarecare boier Vasile Lupu din satul […]

  9. […] în articolul Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei: Razdelinaia – Chișinău – Unghen…, am postat o poză în care este imortalizată Gara târgului Ungheni în […]

  10. […] în articolul Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei: Razdelinaia – Chișinău – Unghen…, am postat o poză în care este imortalizată Gara târgului Ungheni în […]

  11. […] spune despre începutul localităţii că pământul pe care este situat astăzi municipiul Ungheni aparţinea cândva unui oarecare boier Vasile Lupu din satul […]

  12. […] în alt articol postat pe bodrug.eu – Evoluţia reţelei feroviare pe teritoriul Basarabiei: Razdelinaia – Chișinău – Ungheni, a fost publicată o poză în care este imortalizată Gara târgului Ungheni în […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Moldova