Manipularea – scurta clasificare a manipularii. Rezistenta la manipulare.

Home  >>  Articol preluat  >>  Manipularea – scurta clasificare a manipularii. Rezistenta la manipulare.

Manipularea – scurta clasificare a manipularii. Rezistenta la manipulare.

12
Oct,2016

0


Situațiile sociale exercita un control semnificativ asupra comportamentului uman. Acțiunile si reactiile individului la stimulii dintr-un anumit mediu social sunt determinate de forte si constrangeri specifice acelui mediu, intr-o masura mult mai mare decat ar fi de asteptat daca s-ar avea în vedere doar personalitatea intima a celui în cauza.chiar si aspecte care par banale, nesemnificative, pot determina schimbari semnificative în comportamentul persoanelor aflate intr-o anumita situatie sociala. Cuvinte, etichete, lozinci, semne, regulamente, legi si, intr-o mare masura, prezenta celorlalti sunt factori cu o mare putere de influenta asupra individului, dirijandu-i reactiile si comportamentul uneori chiar fara ca respectivul sa-si dea seama.

In termeni psihologici putem vorbi de manipulare atinci cand o anumita situatie sociala este creata premeditat pentru a influenta reactiile si comportamentul manipulatilor în sensul dorit de manipulator.

Manipularile pot fi clasificate în functie de diferite criterii. Utilizand drept criteriu amplitudinea modificarilor efectuate intr-o anumita situatie sociala avem manipulari mici, medii si mari; consecintele lor nu respecta o corespondenta stricta cu amplitudinea modificarilor initiale. Spre exemplu, schimbari mici pot avea consecinte majore si invers.

Manipularile mici, obtinute prin modificari minore ale situatiei initiale, pot avea uneori efecte surprinzator de ample.

O tehnica care se bazeaza pe o manipulare minora este cea denumita de specialisti „Piciorul în usa”; aceasta porneste de la ideea ca pentru a determina oamenii sa accepte o concesie majora este convenabil sa li se prezinte mai intai o carere nesemnificativa, dar de aceasi natura, careia aproape fiacare ii va da curs, pentru ca abia apoi sa se vina cu cererea avuta în vedere de la bun inceput. Cu toate ca „Piciorul în usa” se bazeaza pe stimuli sociali minori, efectele sale pot fi extrem de puternice, uneori chiar la nivelul unei societati intregi.

O alta tehnica de manipulare este „Trantitul usii în fata”. Desi total opusa ca esenta cu „Piciorul în usa”, efectele sunt aceleasi. Prin aceasta tehnica oamenii sunt determinati sa accepte o anumita concesie, prezentanduli-se în prealabil o carere mult mai mare, de aceasi natura, care are toate sansele sa fie refuzata. Abia dupa aceea se vine cu cererea avuta în vedere de la bun inceput Aceasta are toate sansele sa fie acceptata deoarece, prin comparatie cu solicitatrea inacceptabila de dinainte, pare foarte rezonabila.

Trebuie precizat insa ca asemenea tehnici pot apartine categoriei micilor manipulari, dar la fel de bine pot constitui componente ale unui sistem de manipulare la scara larga.

Manipularile medii se refera la modificari importante ale situatiilor sociale cu efecte care uneori depasesc în mod dramatic asteptarile, tocmai ca enorma putere de influenta a situatiilor sociale asupra comportamentului uman este subevaluata în cele mai multe cazuri.

Aici putem aminti: tehnicile menite da induca sentimentul de supunere fata de autoritati sau, dimpotriva, sa declanseze revolte puternice; tehnicile prin care se urmareste dezumanizarea victimelor sau dezindividualizarea atacatorilor, în vederea incurajarii spiritului agresiv. Aceste tehnici pot intra în categoria manipularilor medii datorita faptului ca, desi sunt relativ simple, efectele lor depasesc orice astaptari.

In principal, tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaza pentru a face posibila atacarea acestuia fara ezitari si fara remuscari din partea executantilor. Concret, metodele utilizate în propaganda de dezumanizare a inamicului constau în impunere prin mass-media a unor caricaturi oribile, a unor sloganuri agresive, a unor materiale de presa falsificate, în care inamicii sunt prezentati drept niste fiinte lipsite de orice conotatie omeneasca.

Deziindividualizarea este o tehnica mult ami simpla, dar cu efecte la fel de socante. în termenii psihologiei sociale, dezindividualizarea este definita ca un sentiment al pierderii în anonimat. Eliberarea de sub constrangerile inerente impuse de un comportament normal si corect în societate, eliberare obtinuta prin aceasta cufundare în anonimat, conduce la o crester a agresivitatii, a manifestarilor deviante. Pierderea sentimentului identitatii are rolul de a creea un sentiment de uniformitate, de a face individul mult mai usor de manipulat.

Manipularile mari sunt reprezentate de influenta intregii culturi în mijlocul careia convietuieste individul. Sistemul de valori, comportamentul, felul de a gandi al individului sunt determinate în primul rand de normele scrise si nescrise ale societatii în care traieste, de subculturile cu care vine în contact. Neglijand aceasta permanenta si uriasa influenta, individul poate face mult mai usor judecati gresite sau poate fi mai lesne de manipulat.

Trebuie observat ca tocmai datorita actiunii continue a manipularilor mari asupra noastra, prezenta lor a devenit ceva obisnuit, fiind mult mai dificil de identificat. Pentru foarte multi este usor de remarcat o manipulare minora de genul „trucurilor electorale”, spre exemplu, decat una majora, cum ar fi de pilda, faptul ca rolul scolii de a transmite elevilor un bagaj de cunostiinte cat mai mare are o importanta secundara în comparatie cu celelalte scopuri, prin care copilul, adolescentul de mai tarziu, este antrenat pentru a se integra în societate. Nu exista tara, oricat de neinsemnata, în care structura educationala sa nu induca un comportament de fidelitate fata de natiune si stat, de respect fata de istoria nationala, prezentata cu o subiectivitate evidenta pentru un observator neutru, în asa fel incat sa motiveze si sa sustina doctrina promovata de regimul aflat la putere.

Manipularile majore stau la baza raspandirii diferitelor curente de opinie, formeaza traditii si obiceiuri, contureaza mentalitati, determina curente „la moda” sau chiar ample manifestari protestatare.

Analiza manipularilor, aducerea acestora la cunostiinta cat mai multor oameni, nu are doar menirea de a avertiza individul asupra presiunilor ce ii determina comportamentul si modul de gandire, dar poate oferi si solutii benefice în cazul unor situatii de criza.

REZISTENTA LA MANIPULARE
Asa cum am precizat anterior, tehnicile de manipulare sunt axate pe obtinere controlului asupra comporetamentului, gandirii sau sentimentelor subiectilor, intr-o anumita situatie sociala si pe parcursul unor anumite perioade de timp, în vedere castigarii unor avantaje substantiale pentru artizanii manipularii si în detrimentul celor controlati. Schimbarile urmarite a fi produse în una dintre cele trei componente ale identitati subiectilor pot fi focalizate precis sau pot fi parti ale unui proces deosebit de complex. Ele pot avea efecte imediate sau pot ramane în faza latenta pentru a determina ulterior mutatii radicale de mentalitate, pot fi induse în mod vizibil ori pe cai subtile, se pot solda cu rezultate durabile în timp sau pot inregistra schimbari doar pentru o perioada avuta în vedere de manipulatori.

Desi unele metode de manipulare se bazeaza pe tehnici „exotice” precum hipnoza, adsministrarea de droguri sau de socuri electrice, interventiile chirurgicale pe creier, cele mai multe strategii de obtinere a unui control asupra individului au în vedere tehnici „laice”, în majoritatea cazurilor extrem de eficiente. Ele se bazeaza pe exploatarea necesitatilor fundamentale ale omului (nevoia de hrana, de adapost, de informare, de integrare intr-un anumit grup social s.a.m.d.). Presiunea diferitelor tipuri de manipulari poate fi sesizata în cele mai obisnuite secvente ale vietii. Importanta acordata relatiilor interumane, supunerea fata dde regulile de grup, emotia produsa de recompense sociale minore precum un zambet, un compliment sau un gest prietenesc reprezinta tocmai efectele manipularilor.

Care este cea mai buna cale de a rezista manipularilor? La prima vedere solutia ideala ar fi izolarea totala de societate, în acest fel individul putandu-se detasa de influentele exterioare. Metoda nu poate fi generalizata pentru ca omul este în primul rand o fiinta sociala. Ar exista si o varianta mai rezonabila a izolarii: individul continua sa traiasca în societate, dar se poate detasa emotional de anumite aspecte ale vietii. Insa detasarea atrage dupa sine pierderea suportului social reprezentat de familie, de persoanele iubite, prieteni, colegi, care, intampinati tot timpul cu raceala vor ajunge sa evite contactul direct cu undividul. Pe de alta parte, implicare totala, sincera, plina de pasiune în viata sociala ne poate face extrem de vulnerabili la influentele exercitate de maestrii manipularii.

Exista o a treia cale prin care putem sa ne pastram controlul asupra propriei persoane fara a renunta la contactele sociale: este vorba de a nu mai alege intre detasare si implicare, ci de a alterna cele doua stari, astfel incat perioadele de traire la cote inalte sa fie urmate de scurte intervale de detasare. Oscilarea permanenta intre acesti doi poli (detasare si implicare) este singura modalitate de a evita pe cat posibil, manipularile zilnice.

In cele ce urmeaza vom prezenta cele mai importante metode de identificare a manipularilor si cateva strategii de a rezista acestora.

IDENTIFICAREA  DISCONTINUITATILOR
De obicei, marile minciuni sunt ascunse sub un invelis de aparenta normalitate. si totusi, „camuflajul” nu poate fi niciodata perfect. Intotdeauna, mai devreme sau mai tarziu, apare ceva în neregula, ceva nu se potriveste, iar astfel de momente trebuie sa reprezinte pentru noi semnale dde alarma. Acum este momentul sa ne detasam si sa analizam lucrurile lucid, cu obiectivitate si calm, pentru a vedea care este sursa reala a respectivei discontinuitati

OBSERVAREA  NORMALITATII APARENTE
Cele mai multe tehnici de manipulare se bazeaza pe crearea unei aparente de normalitate. Pentru a avea succes, agentii de influenta trebuie sa actioneze în asa fel incat sa nu atraga atentia celor din jur, sunt foarte atenti sa nu le dea celorlalti ocazia sa observe ca „nu se potriveste ceva”. Comportamentul civilizat, respectul si sentimentele de prietenie fata de cei din jur nu sunt echivalente cu a le acorda, neconditionat, o incredere absoluta. Chiar si cei mai apropiati nouatind uneori sa ne exploateze slabiciunile pentru a-si satisface un interes.

In asemenea sitiatii sunt necesare o anumita relaxare dublata de un spirit nonconformist pentru pastrarea capacitatii de analiza lucida, în masura sa sesizeze aparenta de anormalitate.

SESIZAREA FALSEI SIMILARITATI
Marii artizani ai manipularii nu se multumesc doar cu controlul asupra victimelor. Ei devin cei mai buni prieteni ai acestora, le capteaza afectiunea si respectul, putand asfel sa le influenteze mult mai eficient. în acest sens manipulatorii incearca în primul rand „sa se bage sub pielea victimei”. Ei imita felul de a se comporta al celuilalt, ii impartasesc temerile si idealurile, ii capteaza increderea si prietenia. Apoi, atentia se muta imperceptibil dar continuu spre zona ce il intereseaza pe manipulator. Victima se misca mai greu, insa increderea pe care o are deja în noul prieten o face sa nu sesezeze deplasarea, mai ales cand partenerul stie exact cand sa foloseasca un gest prietenesc sau un zambet de incurajare. în final victima sufera o transformare completa, de care nici macar nu-si da seama.

Pentru a ne feri de astefel de situatii este necesar sa analizam cu atentie comportamentul noului partener de relatie, sa vedem daca supraliciteaza intr-un anume context si de ce, sa facem diferenta intre ceea ce vorbeste sau promite si ceea ce face cu adevarat.

IDENTIFICARE  COMPETENȚEI  APARENTE
Foarte multi manipulatori isi creeaza cu atentie o imagine de indivizi puternici, competenti, siguri pe ei insisi, destinata sa-i intimideze pe cei cu care vin în contact.

Cum se poate rezista unor situatii în care cei cu care venim în contact exercita o putere de fascinatie greu de evitat? Primul pas este acela de a analiza raspunsurile „programate” pe care acestia le asteapta de la noi si de a refuza rostirea lor în caz ca nu sunt justificate. Niciodata nu trebuie acceptat un lucru care pare „ciudat” doar din cauza presiunii si a insistentelor celuilalt. în marea majoritate a cazurilor o amanare este binevenita pentru judecarea la rece a situatiei.
SESIZAREA  CONFUZIEI COGNITIVE.
Artizanii manipularii apeleaza la anlogii false, la distorsiuni semantice, la etichetari retorice, în acest mod individul fiind impiedicat sa perceapa realitatea asa cum este, limitandu-se la a trai intr-o lume iluzorie, în care simbolurile inlocuiesc concretul. în general, ori de cate ori se sesizeaza ca o axplicatie este neclara, ca unele generalitati sunt extrem de vagi, ca mesajele transmise de diversi vorbitori sunt retorice, confuze ori neconforme cu relitatea, inseamna ca „nu merge ceva”. Pentru a scapa de tentativele de influentare prin inducerea unor astfel de confuzii cognitive, cea mai eficienta cale este aceea de a pune mereu intrebari.

SESIZAREA CONFUZIEI  EMOTIONALE
Cel mai puternic instrument de manipulare a individului este apelul la sentimentele sale. Maestrii manipularilor elaboreaza strategii, uneori extrem de complexe, pentru a trece de bariera ratiunii catre emotiile unui individ, pentru a-i exploata cele mai ascunse dorinte si temeri, mergand pana la activarea instinctului fundamental de conservare. Extrem de subtila este exploatarea dorintelor intime ale indivizilor. O locuinta confortabila, o deplasare în strainatate, o functie importanta s.a.m.d. oferite la momentul oportun pot creea sentimente de recunostiinta extrem de puternice prin care si cei mai aprigi dusmani pot fi redusi la tacere.

Pentru a sesiza incercarile de manipulare ce se fac asupra noastra pe baza confuziei emotionale ar trebui sa ne inducem cateva momente de detasare, de analiza lucida, ori de cate ori simtim ca abuzeaza cineva de sentimentele noastre, cand avem un disconfort psihic, sau cand sesizam ca „ceva nu este în ordine”. Incercand sa gasim cauzele acestor activari emotionale, am putea, în multe cazuri, sa vedem daca sentimentele avute în acel moment sunt provocate cu un scop anume sau au o motivatie ce nu tine neaparat de manipulare.

Sursa:Anonymous România

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Moldova